{"id":9144,"date":"2025-12-09T10:07:28","date_gmt":"2025-12-09T10:07:28","guid":{"rendered":"https:\/\/taifasfestival.ro\/?p=9144"},"modified":"2025-12-09T10:07:28","modified_gmt":"2025-12-09T10:07:28","slug":"linii-imaginare-pe-icoane-marius-chivu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/linii-imaginare-pe-icoane-marius-chivu\/","title":{"rendered":"Linii imaginare pe icoane – Marius Chivu"},"content":{"rendered":"

Linii imaginare pe icoane<\/strong><\/h1>\n

conflicte interetnice<\/em> \u00een proza scurt\u0103 ex-iugoslav\u0103<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u201eOra\u0219ul \u00een care am crescut era traversat de linii imaginare care \u00eel divizau \u00een mai multe p\u0103r\u021bi: cea care \u00eei separa pe credincio\u0219i de necredincio\u0219i, pe comuni\u0219ti de anticomuni\u0219ti, pe s\u00eerbi de croa\u021bi, dar care nu erau dec\u00eet diferen\u021be de suprafa\u021b\u0103. Adev\u0103rata barier\u0103, profund\u0103 \u0219i de netrecut, era cea care \u00eei separa pe b\u0103utori de neb\u0103utori.\u201d <\/em>(Josip Novakovich, \u201eAmintiri: Belgrad\u201d)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u201eFaptul c\u0103 oameni at\u00eet de diferi\u021bi tr\u0103iesc \u00eentr-un singur loc \u0219i c\u0103 aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 nu-i \u00eempov\u0103reaz\u0103 a adus cu timpul o satisfac\u021bie, o mul\u021bumire care cu superficialitatea \u0219i sinceritatea ei aminte\u0219te de sala de a\u0219teptare a unei g\u0103ri din care trenurile pleac\u0103 \u00een iad \u0219i \u00een rai.\u201d <\/em>(Miljenko Jergovi\u0107, \u201eOala bosniac\u0103\u201d)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

C\u00eend genera\u021bia mea, xenialii n\u0103scu\u021bi la finalul anilor `70 \u0219i la \u00eenceputul anilor `80, descoperea MTV-ul \u0219i manifest\u0103rile stradale de bucurie \u00een urma meciurilor Na\u021bionalei de fotbal la campionatele mondiale din prima jum\u0103tate a anilor `90, dincolo de Dun\u0103re, la vecinii no\u0219tri, izbucnea un r\u0103zboi civil, o serie de conflicte violente care au condus la destr\u0103marea Republicii Federative Socialiste Iugoslavia, stat multietnic format dup\u0103 cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial. P\u00een\u0103 la invadarea Ucrainei de c\u0103tre Rusia \u00een februarie 2022, acela a fost cel mai s\u00eengeros conflict postbelic de pe teritoriul Europei.<\/p>\n

\u201eR\u0103zboiul din fosta Iugoslavie\u201d, cum a fost el generic numit, a implicat \u0219ase republici care-\u0219i doreau independen\u021ba – Slovenia, Croa\u021bia, Bosnia & Her\u021begovina, Macedonia (de Nord), Serbia \u0219i Muntenegru -, republici cu o structur\u0103 etnic\u0103 \u0219i confesional\u0103 diferit\u0103 (ortodoc\u0219i, catolici \u0219i musulmani), \u0219i a durat un deceniu \u00eentreg, \u00eentre 1991 \u0219i 2001. Asediul ora\u0219ului Sarajevo vreme de peste trei ani, culmin\u00eend cu masacrul de la Srebrenica (unde, \u00een 1995, au fost uci\u0219i aproximativ opt mii de bosniaci) \u0219i, ulterior, izbucnirea conflictului din Kosovo au condus la interven\u021bia militar\u0103 a NATO, administrarea ONU a teritoriului kosovar \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, la \u00eencheierea r\u0103zboiului, la destr\u0103marea definitiv\u0103 a Iugoslaviei \u0219i la crearea a \u0219apte state independente, dintre care doar Kosovo a r\u0103mas recunoscut par\u021bial. R\u0103zboiul a l\u0103sat \u00een urm\u0103 peste 130 de mii de mor\u021bi, milioane de refugia\u021bi, distrugeri incalculabile \u0219i a condus la o serie de procese pentru crime de r\u0103zboi \u00een care au fost judeca\u021bi trei lideri s\u00eerbi \u0219i bosniaci.<\/p>\n

Nu cred c\u0103 m\u0103 \u00een\u0219el c\u00eend spun c\u0103, cel pu\u021bin pentru genera\u021bia mea, \u0219colit\u0103 \u00een comunism, unde istoria era una dintre materiile \u0219colare predate trunchiat \u0219i falsificat, \u0219i care abia deschidea ochii asupra lumii, deopotriv\u0103 ca v\u00eerst\u0103 biologic\u0103 \u0219i datorit\u0103 libert\u0103\u021bii oferite de c\u0103derea comunismului \u0219i a Cortinei de Fier, abia R\u0103zboiul din fosta Iugoslavie a \u00eensemnat con\u0219tientizarea componentei multietnice \u0219i diversitatea confesional\u0103 a ceea ce numim Balcani.<\/p>\n

P(r)oz\u0103 de grupuri<\/strong><\/p>\n

Cu ocazia reziden\u021bei literare oferite de Taifas – Festivalul de film \u0219i cultur\u0103 balcanic\u0103 de la Timi\u0219oara (a treia edi\u021bie, 13-19 octombrie), am \u00eencercat s\u0103 \u00een\u021beleg natura \u0219i dimensiunea unor posibile conflicte etnice \u0219i confesionale din spa\u021biul balcanic a\u0219a cum apar acestea ilustrate exclusiv \u00een volumele de proz\u0103 scurt\u0103 traduse \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00een ultimul deceniu.<\/p>\n

Sigur, limitarea \u00een\u021belegerii literare a unui fenomen at\u00eet de complex vine din dou\u0103 mari direc\u021bii: mai \u00eent\u00eei, am exclus din start romanele (pentru asta se poate consulta monumentalul Dic\u021bionar al Romanului Central-European din secolul XX,<\/em> coord. Adriana Babe\u021bi, Polirom, 2022); mai apoi, am avut \u00een vedere doar traducerile, adic\u0103 o foarte, foarte mic\u0103 parte din produc\u021bia de povestiri scrise de autorii din fosta Iugoslavie. De altfel, o prim\u0103 surpriz\u0103, dar nu foarte mare, vine din faptul c\u0103 avem o reprezentare s\u0103rac\u0103 a prozei scurte, deopotriv\u0103 clasice sau contemporane, scrise de vecinii no\u0219tri.<\/p>\n

Astfel, am avut la dispozi\u021bie \u0219i am (re)citit trei volume colective \u0219i nou\u0103 volume individuale, urm\u0103rind doar acele proze scurte \u00een care personajele s\u00eent implicate \u00een intrig\u0103 exclusiv prin prisma etnicit\u0103\u021bii \u0219i religiei. Nu \u00een ultimul r\u00eend, demersul meu este unul mai degrab\u0103 de close reading<\/em> (f\u0103r\u0103 s\u0103 divulg, pe c\u00eet posibil, deznod\u0103m\u00eentul),<\/em> c\u0103ci nu m-a preocupat, neav\u00eend competen\u021bele necesare, punerea \u00eentr-un context politic mai specific, atunci c\u00eend ar fi fost cazul. Doar am accentuat, pentru o \u00een\u021belegere mai bun\u0103, identitatea etnic\u0103 \u0219i\/sau religioas\u0103 a protagoni\u0219tilor.<\/p>\n

Antologia realizat\u0103 de traduc\u0103toarea Mariana \u0218tef\u0103nescu Vacan\u021b\u0103 \u00een Sud. Nuvela s\u00eerb\u0103 contemporan\u0103 <\/em>(1989) este, probabil, primul demers important de gen: adun\u0103 cincisprezece mae\u0219tri ai prozei scurte din acest spa\u021biu (nota bene! \u2013<\/em> antologia nu se intituleaz\u0103, totu\u0219i, \u201enuvela iugoslav\u0103 contemporan\u0103\u201d, asta de\u0219i autorii provin de pe \u00eentregul teritoriu azi fost iugoslav), dar majoritatea r\u0103m\u00een \u00eenc\u0103 necunoscu\u021bi cititorilor rom\u00e2ni de azi. Cu excep\u021bia unor Ivo Andri\u0107, Milorad Pavi\u0107, Danilo Ki\u0161 \u0219i Miodrag Bulatovi\u0107, cu men\u021biunea c\u0103 \u00een cazul acestuia din urm\u0103 au fost preferate exclusive traducerea unor romane, nu \u0219i a prozei scurte.<\/p>\n

Tot Marianei \u0218tef\u0103nescu, secondat\u0103 de Ale\u0161 Mustar, i se datoreaz\u0103 \u0219i apari\u021bia antologiei traduse din sloven\u0103 Martori suverani. T\u00een\u0103ra proz\u0103 sloven\u0103 a anilor <\/em>nou\u0103zeci<\/em> (2004), cu o selec\u021bie din proza scurt\u0103 a nou\u0103 scriitori sloveni, nici unul tradus ulterior cu volum propriu.<\/p>\n

Am l\u0103sat la urm\u0103 cea mai semnificativ\u0103 antologie pentru subiectul de fa\u021b\u0103: A fost odat\u0103 o \u021bar\u0103. Panorama prozei de r\u0103zboi din \u021b\u0103rile fostei Iugoslavii<\/em> (Paralela 45, 2018). Proiectul \u2013 inedit la acel moment, avea s\u0103 apar\u0103 \u0219i \u00een alte limbi – apar\u021bine traduc\u0103torului Adrian Oproiu (n. 1980) care, \u00eempreun\u0103 cu traduc\u0103torul Goran \u010colakhod\u017ei\u0107 (n. 1990, Zagreb) \u0219i, mai ales, cu antologatorii, critici & scriitori ei \u00een\u0219i\u0219i, Boris Postnikov (Croa\u021bia), Dinko Kreho (Bosnia & Her\u021begovina) \u0219i Sr\u0111an Gagi\u0107 (Serbia), adun\u0103 proze scurte \u0219i fragmente de roman pe tema r\u0103zboiului, unele la limita confesiunii cu fic\u021biunea, scrise de 27 de scriitori \u0219i scriitoare din cele trei \u021b\u0103ri foste iugoslave \u00eentre care \u201eteatrul de r\u0103zboi\u201d a fost cel mai s\u00eengeros. Dintre acei scriitori \u0219i scriitoare, din p\u0103cate doar Dubravka Ugre\u0161i\u0107 era \u0219i a continuat s\u0103 fie tradus\u0103 \u00een limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 cu c\u0103r\u021bi proprii. Anul acesta i s-a ad\u0103ugat Miljenko Jergovi\u0107.<\/p>\n

Pentru tema de fa\u021b\u0103, am l\u0103sat \u00eens\u0103 pe dinafar\u0103 \u201eprozele de front\u201d, \u0219i am preferat prozele \u201ecivile\u201d \u00een care personajele, situa\u021biile, \u00eent\u00eempl\u0103rile, destinele povestite apar\u021bin vie\u021bilor private de dinaintea r\u0103zboiului sau imediat dup\u0103, din apropierea confrunt\u0103rilor sau din timpul unor bombardamente sporadice ori din timpul unor st\u0103ri de asediu, c\u00eend r\u0103zboiul este doar fundalul vie\u021bii. R\u0103zboiul formeaz\u0103 automat \u0219i delimiteaz\u0103 strict taberele, marcheaz\u0103 for\u021bat diferen\u021bele, creeaz\u0103 inevitabil tragedie care duce la ireconciliere. Am fost interesat, a\u0219adar, de conflictele etnice & religioase pe timp de pace, sau \u00een spatele liniilor de atac, sau \u00een vie\u021bile celor neimplica\u021bi \u00een mod direct \u00een r\u0103zboi.<\/p>\n

Vecinii<\/strong><\/p>\n

N\u0103scut \u00een Bosnia-Her\u021begovina ca parte din Imperiul Austro-Ungar, vorbitor de sloven\u0103 \u0219i german\u0103, scriind \u00een limba s\u00eerbo-croat\u0103 despre Bosnia din perioada ocupa\u021biei otomane, Ivo Andri\u0107 (1892-1975) a fost premiat \u00een 1961 cu Nobelul literar, devenind primul scriitor balcanic c\u0103ruia i s-a acordat aceast\u0103 distinc\u021bie. Cu toate acestea, dup\u0103 disolu\u021bia Iugoslaviei, bosniacii i-au respins ini\u021bial opera din cauza unei presupuse atitudini anti-musulmane, \u0219i nici croa\u021bii nu s-au gr\u0103bit s\u0103-l adopte \u00een propria literatur\u0103; s\u00eerbii, \u00een schimb, l-au \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at cu totul \u0219i i-au cinstit memoria cu toate onorurile (scriitorul a tr\u0103it \u0219i este \u00eengropat la Belgrad).<\/p>\n

Cea mai cunoscut\u0103 carte a lui este romanul\u00a0E un pod peste Drina<\/em>\u00a0(tradus pentru prima dat\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103, \u00een 1962, din francez\u0103, de Gellu Naum), dar Ivo Andri\u0107 a publicat nu mai pu\u021bin de \u0219ase volume de povestiri. \u00cen ultimii ani, la Polirom au ap\u0103rut trei dintre acestea:\u00a0Povestea cu elefantul vizirului<\/em>\u00a0(reeditare),\u00a0Povestiri din singur\u0103tate<\/em> \u0219i Povestiri despre femei,<\/em> astfel c\u0103, odat\u0103 cu noua selec\u021bie din povestirile scrise \u00een perioada 1914-1964, Poz\u0103 de familie \u0219i alte povestiri <\/em>(Cartier, 2022) \u00eencepem s\u0103 avem, c\u00eet de c\u00eet, o imagine a universului prozei scurte a celui cel mai citit \u0219i mai tradus scriitor iugoslav. Traduc\u0103toarea Octavia Nedelcu (autoarea unui substan\u021bial studiu introductiv, a cronologiei vie\u021bii \u0219i activit\u0103\u021bii \u0219i a bibliografiei traducerilor rom\u00e2ne\u0219ti din opera scriitorului, toate foarte utile) \u00eel nume\u0219te pe bun\u0103 dreptate \u201eun cronicar \u00een\u021belept al spa\u021biului Balcanic\u201d.<\/p>\n

Dou\u0103 povestiri din acest volum, \u0219i poate nu \u00eent\u00eempl\u0103tor printre cele remarcabile ale c\u0103r\u021bii, se ocup\u0103 de conflictele etnice din Balcanii \u00eenceputului secolului trecut. Prima, \u201eChilimul\u201d, are \u00een centrul simbolic al unei pove\u0219ti de r\u0103zboi din Sarajevo-ul de alt\u0103dat\u0103 un covor furat,<\/span> de un soldat austriac,<\/span> din casa unor turci \u0219i v\u00eendut pentru b\u0103utur\u0103 unei familii de cre\u0219tini ortodoc\u0219i. B\u0103tr\u00eena familiei, voce a ra\u021biunii, se opune particip\u0103rii la acest troc care are reverbera\u021bii neb\u0103nuite o genera\u021bie mai t\u00eerziu.<\/p>\n

\u00cen cealalt\u0103 povestire, intitulat\u0103 \u201eCopiii\u201d, cea mai dramatic\u0103 dintre toate, o ga\u0219c\u0103 de b\u0103ie\u021bi bosniaci \u00ee\u0219i construiesc ni\u0219te arme albe artizanale \u0219i descind \u00een mahalaua evreiasc\u0103 s\u0103-i schilodeasc\u0103 pe copiii evrei. Reu\u0219esc s\u0103 \u00eencol\u021beasc\u0103 un b\u0103iat evreu \u0219i s\u00eent preg\u0103ti\u021bi s\u0103-l lin\u0219eze, doar c\u0103 unul dintre atacatori este novice \u0219i ceea ce ar trebui s\u0103 fie \u201ebotezul de foc\u201d, ritualul de acceptare \u00een ga\u0219c\u0103, se transform\u0103 \u00eentr-un act de pierdere a inocen\u021bei, un rit de trecere \u00eentr-o lume \u201enecunoscut\u0103, tulbur\u0103toare \u0219i cumplit\u0103 \u00een care-\u021bi pui pielea pe b\u0103\u021b, dai \u0219i prime\u0219ti lovituri, ur\u0103\u0219ti \u0219i jubilezi, cazi \u0219i \u00eenvingi\u201d.<\/p>\n

Tot despre vecin\u0103tate \u0219i comunitate, dar un secol mai t\u00eerziu, este vorba \u0219i \u00eentr-o proz\u0103 a bosniacului Miljenko Jergovi\u0107 din volumul Marlboro de Sarajevo <\/em>(TREI\/Anansi, 2025), care adun\u0103 aproape treizeci de proze scurte din perioada r\u0103zboiului din fosta Iugoslavie. N\u0103scut \u00een Sarajevo \u00een 1966, tr\u0103ind \u0219i lucr\u00eend ca jurnalist \u00een Zagreb, a scris p\u00een\u0103 acum vreo cincizeci de c\u0103r\u021bi de poezie, teatru, proz\u0103 scurt\u0103, roman, eseuri, fiind laureatul mai multor premii literare \u00een Croa\u021bia, dar \u0219i c\u00eeteva interna\u021bionale, dintre care Premiul pentru Pace \u201eErich Maria Remarque\u201d i-a fost decernat \u00een Germania tocmai pentru acest volum de povestiri din 1994 tradus \u00eentre timp \u00een mai multe limbi. Slavenka Drakuli\u0107, o alt\u0103 scriitoare foarte cunoscut\u0103 provenit\u0103 din fosta Iugoslavie tradus\u0103 \u0219i la noi, e de p\u0103rere c\u0103, dintre c\u0103r\u021bile scrise \u00een Bosnia \u00een acea perioad\u0103, acest volum este cel mai bun.<\/p>\n

Proza cu pricina, intitulat\u0103 \u201eDomnul\u201d, are ca protagonist un b\u0103rbat din Sarajevo r\u0103mas toat\u0103 via\u021ba \u00een ochii bosniacilor din cartier, datorit\u0103 originii sale croate, doar \u201eun om din Dubrovnik\u201d. Prev\u0103z\u0103tor, citind semnele timpului, croatul restaureaz\u0103 \u0219i readuce la via\u021b\u0103 o veche f\u00eent\u00een\u0103 din gr\u0103dina lui, iar c\u00eend izbucne\u0219te asediul s\u00eerb asupra ora\u0219ului, iar sistemul public de ap\u0103 este afectat, \u201edomnul\u201d devine principalul furnizor de ap\u0103 al comunit\u0103\u021bii predominant musulmane: \u201eNu a refuzat pe nimeni, dar nimeni nu avea voie s\u0103 scoat\u0103 singur apa, ca s\u0103 nu tulbure f\u00eent\u00eena. Dup\u0103 un timp, a at\u00eernat un anun\u021b pe u\u0219\u0103: \u00abDragi vecini, f\u00eent\u00eena este deschis\u0103 de la zece diminea\u021ba la pr\u00eenz \u0219i de la patru la \u0219ase seara. \u00cen afara acestor ore nu s\u00eent disponibil pentru a v\u0103 servi.\u00bb \u00cen fa\u021ba casei lui se forma un r\u00eend lung \u0219i extrem de ordonat, nimeni nu se \u00eempingea \u0219i nici nu vorbea tare. R\u00eenduiala aceasta trebuia respectat\u0103 ca la geamie sau ca la biseric\u0103.\u201d<\/p>\n

Doar de Cr\u0103ciun, croatul cre\u0219tin \u021bine f\u00eent\u00eena \u00eenchis\u0103, iar vecinii bosniaci \u00eei aduc daruri: baclavale, cafea \u0219i, ceva rar la acel moment, un pachet cu \u021big\u0103ri cu filtru Croa\u021bia.<\/p>\n

Prietenii <\/strong><\/p>\n

Poate cea mai semnificativ\u0103 povestire pe tema prieteniei apare \u00een volumul Caf<\/em> \u00a0Sarajevo<\/em> (Vremea, 2022) de Josip Novakovich (n. 1956), scriitor canadian de origine croat\u0103, emigrat la maturitate \u0219i pe care r\u0103zboiul iugoslav nu l-a prins \u00een \u021bar\u0103. Finalist al Man Booker International Award \u00een 2013, Josip Novakovich este autorul mai multor volume de povestiri, toate remarcabile.<\/p>\n

Povestirea \u201eRezervare achitat\u0103\u201d, narat\u0103 la persoana \u00eent\u00eei, relateaz\u0103 \u00eentoarcerea la Belgrad, dup\u0103 25 de ani, a unui emigrant croat \u0219i \u00eent\u00eelnirea acestuia cu prietenul s\u0103u s\u00eerbo-croat din copil\u0103ria petrecut\u0103 \u00een Zagreb, vechi prieten despre care circulaser\u0103 zvonuri cum c\u0103 ar fi f\u0103cut parte din for\u021bele paramilitare s\u00eerbe\u0219ti \u00eempotriva trupelor croate: \u201eLa sf\u00eer\u0219itul r\u0103zboiului, cred c\u0103 prieteniile trebuia s\u0103 fie mai puternice dec\u00eet ne\u00een\u021belegerile etnice \u0219i prejudec\u0103\u021bile, a\u0219a c\u0103 am \u00eencercat s\u0103 nu m\u0103 mai \u00eentreb cum \u00ee\u0219i petrecuse \u00eenceputul anilor 1990. M-am dus la Belgrad s\u0103 \u00eel rev\u0103d cu convingerea c\u0103 era un om bun, \u00een ciuda a tot ce se petrecuse, \u0219i nu un criminal de r\u0103zboi.\u201d<\/p>\n

Odat\u0103 reuni\u021bi \u00een Belgrad, vechii prieteni din Zagreb \u00eencep s\u0103-\u0219i vorbeasc\u0103 \u00een s\u00eerb\u0103, s\u0103 depene amintiri \u0219i s\u0103 se simt\u0103 bine. Asta p\u00een\u0103 c\u00eend croatul devine nelini\u0219tit de insisten\u021ba prietenului s\u0103u s\u00eerb care nu accept\u0103 s\u0103-l lase s\u0103 foloseasc\u0103 rezervarea de la hotel \u0219i insist\u0103 s\u0103-l g\u0103zduiasc\u0103 la el acas\u0103, undeva \u00een afara ora\u0219ului. Dar c\u00eend s\u00eerbul are, la restaurant, probleme cu tensiunea, acesta ezit\u0103 s\u0103 ia calmantul pe care prietenul lui croat, suferind de asemenea de tensiune, i-l ofer\u0103: \u201eM-a privit \u00een ochi f\u0103r\u0103 s\u0103 clipeasc\u0103. Vedeam cum evalua pastila ca pe un fel de exploziv \u0219i cum calcula probabil ce era mai important, c\u0103 s\u00eent un vechi prieten sau c\u0103 s\u00eent croat, plin de resentimente contra s\u00eerbilor care distruseser\u0103 Croa\u021bia \u00een anii `90. S\u00eerbii \u00ee\u0219i omorau adversarii ca pe timpuri, cu gloan\u021be, \u00een holurile hotelurilor, \u00een timp ce ru\u0219ii \u0219i croa\u021bii utilizau elemente radioactive \u0219i droguri. Toate aceste \u00eendoieli, b\u0103nuieli, amenin\u021b\u0103ri poten\u021biale \u00eel f\u0103ceau \u0219i mai ro\u0219u \u0219i mai nelini\u0219tit, \u0219i \u00eei ap\u0103sau \u0219i mai tare pieptul. Inima devenise adev\u0103ratul lui adversar, dar \u00een acela\u0219i timp \u00een mine se putea \u00eencrede \u0219i mai pu\u021bin, \u00eemi ziceam \u00een timp ce ne priveam \u00een albul ochilor. \u00cen privirea lui teama se intensificase nu contra mea, ci contra lui \u00eensu\u0219i…\u201d<\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103 s\u00eerbul \u00eenghite calmantul, dar p\u00een\u0103 apuc\u0103 el s\u0103 se simt\u0103 mai bine, croatul \u00eencepe s\u0103 resimt\u0103 la r\u00eendul lui probleme cu tensiunea,<\/span> \u0219i \u00eenghite \u0219i el un calmant: \u201eN-ar fi fost de pomin\u0103 s\u0103 avem am\u00eendoi o cric\u0103 cardiac\u0103 \u00een acel restaurant, asasina\u021bi de propriile noastre g\u00eenduri… Dac\u0103 ar fi \u00eencetat s\u0103 g\u00eendeasc\u0103, ar fi fost mai bine pentru el, eram sigur. Acela\u0219i lucru \u0219i pentru mine, dac\u0103 \u00eencetam s\u0103 speculez \u0219i s\u0103-i transmit \u0219i lui anxietatea \u0219i spaima mea ar fi fost \u0219i el mai destins, s-ar fi sim\u021bit mai pu\u021bin amenin\u021bat.\u201d<\/p>\n

\u00cen ciuda faptul c\u0103 \u201eistoria etnic\u0103 at\u00eern\u0103 greu\u201d \u00eentre cei doi vechi prieteni suspicio\u0219i, desp\u0103r\u021bi\u021bi de un r\u0103zboi de care unul fugise, pe c\u00eend cel\u0103lalt \u00eel tr\u0103ise, nu se \u00eent\u00eempl\u0103 nimic dramatic: nu r\u0103zboiul trecuse peste ei, doar timpul.<\/p>\n

Aman\u021bii<\/strong><\/p>\n

Pentru dragoste ne \u00eentoarcem, de dragul cronologiei, la \u00eenceputul de secol 19 \u00een povestirea \u201eUn an agitat\u201d de acela\u0219i Ivo Andri\u0107, de data aceasta din volumul Povestiri despre femei<\/em> (Polirom, 2023): protagonistul este un c\u0103m\u0103tar s\u00eerb dintr-un ora\u0219 provincial din Bosnia oriental\u0103, \u201eun adev\u0103rat st\u0103p\u00een de care depindeau to\u021bi \u0219i toate, direct ori tainic, nu doar cre\u0219tinii, ci \u0219i mul\u021bi musulmani, ba chiar autorit\u0103\u021bile otomane\u201d. Moroc\u0103nosul, brutalul \u0219i temutul c\u0103m\u0103tar este \u0219i infirm, tr\u0103ie\u0219te \u021bintuit \u00eentr-un jil\u021b, iar casa lui este \u00eengrijit\u0103 de so\u021bia, fiica \u0219i nepoata lui. \u00cen urma unei epidemii de tifos, so\u021bia lui salveaz\u0103 de pe drumuri o \u021big\u0103ncu\u0219\u0103 orfan\u0103 \u201eca s\u0103 fac\u0103 o fapt\u0103 bun\u0103 \u0219i s\u0103 capete o slujnic\u0103 ieftin\u0103 \u00een cas\u0103.\u201d<\/p>\n

Cu o so\u021bie r\u0103mas\u0103 stearp\u0103 dup\u0103 prima na\u0219tere, c\u0103m\u0103tarul inaccesibil \u0219i imobil se \u00eendr\u0103goste\u0219te de \u021big\u0103ncu\u0219\u0103, lucru care-i \u00eengrijoreaz\u0103 familia \u0219i partenerii negustori. Doar c\u0103 \u201esalvarea\u201d vine odat\u0103 cu poposirea \u00een zon\u0103 a unei armate otomane venite cu prilejul unor opera\u021biuni militare. Comandantul armatei otomane este, \u00eens\u0103, un polonez nu se \u0219tie dac\u0103 trecut la islam, oricum b\u0103utor de vin, care se \u00eendr\u0103goste\u0219te de slujnica \u021big\u0103ncu\u0219\u0103 cre\u0219tin\u0103 \u0219i o cere de so\u021bie c\u0103m\u0103tarului s\u00eerb familist. Astfel, acesta se g\u0103se\u0219te dintr-odat\u0103 \u00een postura de a putea reda lini\u0219tea ora\u0219ului bosniac \u0219i, implicit, a-\u0219i p\u0103stra propria reputa\u021bie, prin renun\u021barea tocmai la fata de care era \u00een secret \u00eendr\u0103gostit. \u201eMolima a dus-o, r\u0103zboiul a luat-o!\u201d, \u00ee\u0219i spune c\u0103m\u0103tarul \u0219i cedeaz\u0103 fata, care \u00eencuviin\u021beaz\u0103 bucuroas\u0103 la c\u0103s\u0103torie, iar armata se retrage l\u0103s\u00eend dragostea s\u0103 ard\u0103 mocnit \u00een inima c\u0103m\u0103tarului infirm pentru care comandantul otoman devine peste noapte dublul s\u0103u r\u0103zboinic, cel care cutreier\u0103 \u0219i cucere\u0219te lumea la bra\u021b cu t\u00een\u0103ra \u021big\u0103ncu\u0219\u0103 de care el n-avusese parte.<\/p>\n

O alt\u0103 poveste de dragoste imposibil\u0103, de data asta \u00een anii `90, apare \u00een povestirea lui Miljenko Jergovi \u00a0intitulat\u0103 \u201eHan\u00e2ma\u201d (\u00eensemn\u00eend \u201efemeie aristocrat\u0103\u201d \u00een turc\u0103,<\/span> \u0219i \u201ecucoan\u0103\u201d ori \u201eso\u021bie\u201d \u00een bosniac\u0103): un bosniac taciturn \u0219i f\u0103r\u0103 rost pe lume se mut\u0103 \u00een apartamentul unei m\u0103tu\u0219i, deja fugite din calea asediului din Sarajevo, unde tr\u0103ie\u0219te singur \u0219i \u00een mizerie p\u00een\u0103 c\u00eend prime\u0219te \u00eentr-una din camerele apartamentului o adolescent\u0103 musulman\u0103 refugiat\u0103 din provincie, unde p\u0103rin\u021bii ei fuseser\u0103 uci\u0219i de solda\u021bii cre\u0219tini s\u00eerbi. Datorit\u0103 unor \u201erelicve cre\u0219tine\u0219ti\u201d de pe pere\u021bi, fata presupune c\u0103 b\u0103rbatul e totu\u0219i catolic, dar bosniacul continu\u0103 s\u0103 fie retras \u0219i s\u0103 nu-i vorbeasc\u0103, de\u0219i prezen\u021ba fetei \u00eencepe s\u0103 i se par\u0103 \u201eca un dar din cer, ca o invita\u021bie deschis\u0103 \u0219i pur\u0103 la o alt\u0103 via\u021b\u0103\u201d. La r\u00eendul ei, fata e atras\u0103 de bun\u0103tatea taciturn\u0103 \u0219i discret\u0103 a b\u0103rbatului l\u00eeng\u0103 care se simte \u00een siguran\u021b\u0103. Proza se \u00eencheie tragic, c\u0103ci r\u0103zboiul irumpe, \u00een cele din urm\u0103, fatal \u00een vie\u021bile tuturor.<\/p>\n

Miljenko Jergovi \u00a0scrie o alt\u0103 poveste de dragoste interetnic\u0103, de data aceasta \u00eemplinit\u0103, \u00een proza \u201eOala bosniac\u0103\u201d, unde b\u0103rbatul este un bosniac student perpetuu la jurnalism, genul boem, provenit dintr-o familie \u00eenst\u0103rit\u0103 de musulmani, pe c\u00eend fata este o croat\u0103 venit\u0103 la studii \u00een Sarajevo. Imediat dup\u0103 \u00eenceperea r\u0103zboiului, cei doi fug din calea lui \u00een ora\u0219ul femeii, unde b\u0103rbatul \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te un rost g\u0103tind, moment care \u00eel conduce la un impas, c\u0103ci \u201ea\u0219a-numita tocan\u0103 bosniac\u0103 nu-i posibil\u0103 \u00een crati\u021bele acelea pe care va scrie pentru \u00eenc\u0103 o sut\u0103 de ani Made in Yugoslavia; pentru tocana bosniac\u0103 era necesar\u0103 o oal\u0103 de lut cum \u00een Zagrebul hipereuropean nu putea s\u0103 existe; cum de altfel nu exista nici \u00een magazinele din Sarajevo, dar putea fi g\u0103sit\u0103 \u00een toate casele bosniace\u201d.<\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103, b\u0103rbatul g\u0103se\u0219te \u00een Zagreb o oal\u0103 bosniac\u0103, dar r\u0103zboiul \u00eei prinde din urm\u0103 \u0219i, risc\u00eend ca el, musulmanul, s\u0103 fie arestat, cei doi pleac\u0103 mai departe, ajung\u00eend \u00eentr-o tab\u0103r\u0103 de refugia\u021bi din Vest. Oala \u201ereconciliatoare\u201d r\u0103m\u00eene \u00een urm\u0103, niciodat\u0103 folosit\u0103.<\/p>\n

Emigran\u021bii<\/strong><\/p>\n

Croatul emigrat \u00een Canada Josip Novakovich \u0219i bosniacul emigrat \u00een SUA Aleksandar Hemon, am\u00eendoi au ca protagoni\u0219ti \u00een povestirile lor, majoritatea scrise la persoana \u00eent\u00eei, emigran\u021bi sc\u0103pa\u021bi de r\u0103zboi. Sc\u0103pa\u021bi doar fizic.<\/p>\n

\u00cen proza care d\u0103 \u0219i titlul volumului, \u201eCaf\u00e9 Sarajevo\u201d, Josip Novakovich descrie cafeneaua cu pricina din Montreal, care \u201edevenise o institu\u021bie, un amestec balcanic \u00eentre muzica lui Bregovi\u0107, burek, baclavale \u0219i late delicatese bosniace\u201d, dar \u0219i o brut\u0103rie numit\u0103 Balkan, o m\u0103cel\u0103rie sloven\u0103, plus o alt\u0103 cafenea Adria (\u021binut\u0103 \u00een mod curios de s\u00eerbi), toate \u00eenchise r\u00eend pe r\u00eend: \u201eNu eram o comunitate prea numeroas\u0103, iar asta putea fi explica\u021bia pentru care restaurantele \u0219i cafenelele comunit\u0103\u021bilor etnice se \u00eenchideau. Dat\u0103 fiind absen\u021ba factorului de comunitate al originilor etnice din fosta Iugoslavie, nu existau, se pare, destui membri apar\u021bin\u00eend unei singure comunit\u0103\u021bi ca s\u0103 sus\u021bin\u0103 o cafenea a Balcanilor.\u201d<\/p>\n

Protagonistul tot \u00eent\u00eelne\u0219te pe str\u0103zile Montrealului un be\u021biv fost cona\u021bional (\u201eera u\u0219or s\u0103 devin paranoic, c\u0103ci crescusem \u00een paranoia unui regim comunist care vedea spioni peste tot, iar r\u0103zboiul nu f\u0103cuse dec\u00eet s\u0103 amplifice aceast\u0103 boal\u0103\u201d), care \u00eens\u0103 refuz\u0103 s\u0103-\u0219i decline etnia atunci c\u00eend e \u00eentrebat (\u201enumai \u021b\u0103ranii \u0219i fasci\u0219tii \u00eentreab\u0103 o chestie a\u0219a vulgar\u0103\u201d). B\u0103rba\u021bii descoper\u0103, totu\u0219i, un prim element comun, \u0219i anume \u201epartizanatul\u201d fa\u021b\u0103 de juc\u0103torul de tenis Novak Djokovi\u0107, apoi \u0219i faptul c\u0103 am\u00eendoi erau lega\u021bi de un anume pod Potok din Sarajevo:<\/p>\n

\u201eEste podul pe unde am fugit. Am pl\u0103tit cinci mii de m\u0103rci germane, cu un an \u00eenaintea sf\u00eer\u0219itului asediului. \u0218tii cum se nume\u0219te podul acum? Romeo \u0219i Julieta. La \u00eenceputul asediului, un cuplu voia s\u0103 traverseze podul spre Dubrovnik. El era s\u00eerb, ea era musulman\u0103. Luneti\u0219tii i-au \u00eempu\u0219cat la mijlocul podului \u0219i cadavrele lor au r\u0103mas acolo trei zile \u0219i trei nop\u021bi, pentru c\u0103 nimeni nu \u00eendr\u0103znea s\u0103 mearg\u0103 acolo \u0219i s\u0103-i ia de frica luneti\u0219tilor care supravegheau por\u021biunea aia. Iar noi le priveam corpurile de departe.\u201d<\/p>\n

O poveste de emigra\u021bie scrie, \u00een volumul Iubire \u0219i obstacole<\/em> (Black Button Books, 2016), Aleksandar Hemon (n. 1964), scriitor bosniac din Sarajevo, pe care izbucnirea r\u0103zboiului iugoslav l-a prins \u00een Chicago, de unde nu s-a mai \u00eentors. Nominalizat de trei ori la National Book Critics Circle Award pentru romanele \u0219i cartea sa de memorii, a fost premiat cu PEN\/W.G. Sebald Award. Aleksandar Hemon scrie \u00een proza \u201eDirijorul\u201d, \u00een chip de confesiune a unui bosniac emigrat \u00een State, povestea \u201ecelui mai mare poet bosniac \u00een via\u021b\u0103\u201d r\u0103mas \u00een Sarajevo \u00een timpul asediului (\u201edac\u0103 scrii o poezie intitulat\u0103 \u00abSarajevo\u00bb, e de datoria ta s\u0103 r\u0103m\u00eei\u201d) \u0219i care, ulterior, se c\u0103s\u0103torise cu o avocat\u0103 american\u0103 care lucra \u00een Bosnia str\u00eeng\u00eend probe pentru crime de r\u0103zboi: \u201eZiarele au jubilat vorbind despre idila interna\u021bional\u0103: el o cucerise c\u00eent\u00eend \u0219i scriind poezie, ea \u00eel dusese la situri de gropi comune\u201d.<\/p>\n

Naratorul, fost poet aspirant \u00een acel Sarajevo de dinaintea r\u0103zboiului, \u00eel re\u00eent\u00eelne\u0219te peste ani la o lectur\u0103 public\u0103 pe idolul s\u0103u, mutat \u00eentre timp \u00een State cu so\u021bia, doar pentru a constata deplina lui nefericire \u00een ciuda sau tocmai datorit\u0103 noului s\u0103u statut de poet boem emigrant c\u0103s\u0103torit cu o americanc\u0103.<\/p>\n

C\u0103l\u0103torii<\/strong><\/p>\n

Pentru final, am ales dou\u0103 proze care ies din cadrul iugoslav, dar care surprind foarte bine o anume complicitate balcanic\u0103 \u00eentre vecinii acestei regiuni uni\u021bi, dac\u0103 nu prin limb\u0103, m\u0103car prin destinul comunist, prin buc\u0103t\u0103rie (\u201ebuc\u0103t\u0103ria slav\u0103 e mereu un amestec, f\u0103r\u0103 doar \u0219i poate\u201d) \u0219i, mai ales, prin acela\u0219i tip de pove\u0219ti.<\/p>\n

Prima povestire apar\u021bine tot clasicului Ivo Andri\u0107, se cheam\u0103 \u201eO noapte la Alhambra\u201d, apare \u00een volumul deja citat, \u0219i are loc \u00een faimosul cabaret bucure\u0219tean din Interbelic (Ivo Andri\u0107 a activat la Bucure\u0219ti, \u00een anul 1922, ca \u00eenalt func\u021bionar la Consulatul General al Regatului S\u00eerbilor, Croa\u021bilor \u0219i Slovenilor).<\/p>\n

Un grup de afaceri\u0219ti din Balcani schimb\u0103 impresii despre birocra\u021bia rom\u00e2neasc\u0103, beau \u0219i danseaz\u0103, \u00eenso\u021bi\u021bi de femei, pe muzic\u0103 de jazz (c\u00eentat\u0103 de negri) \u0219i pe muzic\u0103 l\u0103ut\u0103reasc\u0103 (c\u00eentat\u0103 de \u021bigani): \u201eAi nimerit prost s\u0103 faci afaceri cu rom\u00e2nii. \u0218i eu am venit aici pentru dou\u0103-trei zile, s\u0103 ridic\u0103m ni\u0219te \u0219lepuri sechestrate, \u0219i uite c\u0103 au trecut trei luni de c\u00eend s\u00eent \u00een continuare la Bucure\u0219ti. Am venit cu p\u0103l\u0103rie de paie \u0219i costum alb \u0219i, iat\u0103, \u00een cur\u00eend se apropie Cr\u0103ciunul. E\u0219ti trimis de la o institu\u021bie la alta. Am \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i rom\u00e2ne\u0219te de nevoie. A\u0219a a p\u0103\u021bit-o \u0219i el (mi-l arat\u0103 pe individul de la Banca de Export, un b\u0103rbat uria\u0219, cu must\u0103\u021bi sucite \u0219i cu cap turtit). Ne pierdem vremea pe la ministere \u0219i ne \u00eentrecem \u00een minciuni cu avoca\u021bii, iar seara o petrecem \u00een aceste case ale pierzaniei.\u201d<\/p>\n

A doua povestire non-iugoslav\u0103 apar\u021bine lui Gheorghi Gospodinov (n. 1968), cel mai titrat scriitor bulgar \u00een via\u021b\u0103 (de\u021bin\u0103tor al International Booker Prize), \u0219i apare \u00een volumul \u0218i alte povestiri <\/em>(TREI\/Anansi, 2025). Cu titlul voit modest, \u201eO a doua povestire\u201d este, de fapt, relatarea unei \u00eent\u00eempl\u0103ri dintr-un tren sub forma unei povestiri \u00een ram\u0103 \u00eent\u00eemplat\u0103 \u00eentr-un alt tren la o genera\u021bie distan\u021b\u0103. Ba chiar mai mult dec\u00eet at\u00eet, c\u0103ci \u00eent\u00eemplarea bunicului bulgar conductor de tren, care se confeseaz\u0103 unui c\u0103l\u0103tor ungur, ajunge s\u0103 fie repovestit\u0103 de nepotul ajuns scriitor (dup\u0103 ce acesta o recunoscuse relatat\u0103 \u00eentr-o povestire maghiar\u0103 \u00een traducere) tot \u00eentr-un tren, \u0219i tot unui ascult\u0103tor care nu \u0219tie bulgara.<\/p>\n

A\u0219adar, o povestire c\u0103l\u0103toare prins\u0103 \u00een circuitul nesf\u00eer\u0219it al pove\u0219tilor \u00eentr-o lume balcanic\u0103 ai c\u0103rei ascult\u0103tori, de\u0219i tr\u0103iesc acelea\u0219i vremuri, nu vorbesc aceea\u0219i limb\u0103. Eterna istorisire ce transcende limbajul, cultura, istoria \u0219i timpul.<\/p>\n

Pild\u0103 de final<\/strong><\/p>\n

Pornit \u00een aceast\u0103 scurt\u0103 incursiune \u00een proza scurt\u0103 ex-iugoslav\u0103 tradus\u0103 la noi \u00een ultimii ani, e greu de tras o concluzie cu privire la natura \u0219i dimensiunea conflictelor din comunit\u0103\u021bile interetnice & confesionale care ar trebui s\u0103 explice c\u00eet de c\u00eet, \u00een ochii unui cititor str\u0103in, r\u0103zboiul din fosta Iugoslavie. Interac\u021biunile dintre fo\u0219tii iugoslavi s\u00eent indiferente la diferen\u021ba de etnie \u0219i religie, o accept\u0103 \u0219i o integreaz\u0103 natural. De aceea voi \u00eencheia cu o pild\u0103 apar\u021bin\u00eend lui Milorad Pavi\u0107, cel care \u00eemparte cu \u201enobeliatul\u201d Ivo Andri\u0107 titlul de cel mai renumit scriitor s\u00eerb postbelic.<\/p>\n

Poet, dramaturg, romancier \u0219i povestitor, Milorad Pavi\u0107 (1929-2009) s-a bucurat de o mare popularitate interna\u021bional\u0103 \u00een timpul vie\u021bii, dob\u00eendit\u0103 cu romanul Dic\u021bionarul khazar<\/em> (1984). Istoric literar de prestigiu, profesor universitar de filozofie \u0219i academician (a publicat de unul singur Istoria literaturii s\u00eerbe<\/em> \u00een cinci volume), traduc\u0103tor din mai multe limbi, av\u00eend o oper\u0103 vast\u0103 \u00een mai toate genurile literare, Milorad Pavi\u0107 a fost genul de scriitor erudit, un prozator enciclopedist din familia lui Umberto Eco.<\/p>\n

\u00cen schi\u021ba \u201eIcoan\u0103 pe aur\u201d, din volumul Teatru de h\u00eertie <\/em>(Corint, 2023), ca \u0219i \u00een proza \u201eChilimul\u201d a lui Ivo Andri\u0107 cu care am deschis acest eseu, e vorba de o tranzac\u021bie a unui obiect vechi furat: un macedonean \u00eencearc\u0103 s\u0103 v\u00eend\u0103 unui ofi\u021ber ONU, rus emigrat \u00een Sco\u021bia, o icoan\u0103 ortodox\u0103 de secol 17 cu Sf. Dumitru. \u00cen urma conversa\u021biei dintre cei doi, ho\u021b-v\u00eenz\u0103tor \u0219i ofi\u021ber-cump\u0103r\u0103tor, pe fundalul r\u0103zboiului iugoslav, dialog care \u00eencearc\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 originea \u0219i valoarea obiectului, reiese c\u0103 icoana ar fi macedonean\u0103 (datorit\u0103 unui rege macedonean pictat \u00een fundal), dar este o copie greceasc\u0103 (datorit\u0103 sf\u00eentului protector care i-a ap\u0103rat pe greci de invaziile de s\u00eerbi \u0219i turci), f\u0103cut\u0103 de un cre\u0219tin albanez trecut la islam (datorit\u0103 mantiei care \u00eempodobe\u0219te rama), dar cu ancadramente bulg\u0103re\u0219ti sub stratul de aur, care nu e aur, de fapt, e glama, un aliaj extras din minele bosniace de un despot s\u00eerb, \u00eenscrisul numelui sf\u00eentului Dumitru nefiind nici \u00een rus\u0103, nici \u00een greac\u0103, ci probabil \u00een s\u00eerba str\u0103veche, bisericeasc\u0103.<\/p>\n

\u201eP\u0103i icoanele voastre parc\u0103 s\u00eent pictate de toate popoarele care tr\u0103iesc \u00een Balcani!\u201d, exclam\u0103 exasperat ofi\u021berul ONU. La care macedoneanul iugoslav \u00eei r\u0103spunde: \u201eChiar a\u0219a. De asta e \u0219i icoan\u0103. Altfel ar fi tablou\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

Volume de proz\u0103 scurt\u0103 balcanic\u0103:<\/strong><\/p>\n

Miljenko Jergovi\u0107, Marlboro de Sarajevo, <\/em>traducere din croat\u0103 de Adrian Oproiu & Goran \u010colakhod\u017ei\u0107, Editura TREI\/Anansi, 2025;<\/p>\n

Gheorghi Gospodinov, \u0218i alte povestiri, <\/em>traducere din bulgar\u0103 de Mariana Mangiulea Jatop, Editura TREI\/Anansi, 2025;<\/p>\n

Milorad Pavi\u0107, Teatru de h\u00eertie, <\/em>traducere din s\u00eerb\u0103 de Mariana \u0218tef\u0103nescu, Editura Corint, 2023;<\/p>\n

Ivo Andri\u0107, Povestiri despre femei,<\/em> traducere din s\u00eerb\u0103 de Octavia Nedelcu, Editura Polirom, 2023;<\/p>\n

Josip Novakovich, Caf<\/em> \u00a0Sarajevo<\/em>, traducere din francez\u0103 de Felicia Mihali, Editura Vremea, 2022;<\/p>\n

Ivo Andri\u0107, Poz\u0103 de familie \u0219i alte povestiri, <\/em>traducere din s\u00eerb\u0103 de Octavia Nedelcu, Editura Cartier, 2022;<\/p>\n

Ivo Andri\u0107, Povestiri din singur\u0103tate,<\/em> traducere din s\u00eerb\u0103 de Dragan Stoianovici, Editura Polirom, 2020;<\/p>\n

Ivo Andri\u0107, Povestea cu elefantul vizirului<\/em>, traducere din s\u00eerb\u0103 de Gellu Naum \u015fi Voislava Stoianovici, Editura Polirom, 2020;<\/p>\n

A fost odat\u0103 o \u021bar\u0103. Panorama prozei de r\u0103zboi din \u021b\u0103rile fostei Iugoslavii<\/em>, traducere din s\u00eerbo-croat\u0103 de Adrian Oproiu \u0219i Goran \u010colakhod\u017ei\u0107, Editura Paralela 45, 2018;<\/p>\n

Aleksandar Hemon, Iubire \u0219i obstacole<\/em>, traducere din englez\u0103 de Anca Dumitrescu, Black Button Books, 2016;<\/p>\n

Danilo Ki\u0161, Cript\u0103 pentru Boris Davidovici<\/em>, traducere din s\u00eerb\u0103 de Simeon L\u0103z\u0103reanu, Editura Polirom, 2009;<\/p>\n

Martori suverani. T\u00een\u0103ra proz\u0103 sloven\u0103 a anilor <\/em>nou\u0103zeci<\/em>, selec\u021bie de Mitja \u010cander, traducere din sloven\u0103 de Mariana \u0218tef\u0103nescu \u0219i Ale\u0161 Mustar, Editura Paralela 45, 2004;<\/p>\n

Vacan\u021b\u0103 \u00een Sud. Nuvela s\u00eerb\u0103 contemporan\u0103, <\/em>selec\u021bie, traducere \u0219i note de Mariana \u0218tef\u0103nescu, Editura Univers, 1989;<\/p>\n

Antologia nuvelei neogrece\u0219ti,<\/em> selec\u021bie de Kostas Asimakopoulos, traducere colectiv\u0103, Editura Univers, 1975.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Linii imaginare pe icoane conflicte interetnice \u00een proza scurt\u0103 ex-iugoslav\u0103 \u00a0 \u201eOra\u0219ul \u00een care am crescut era traversat de linii imaginare care \u00eel divizau \u00een mai multe p\u0103r\u021bi: cea care \u00eei separa pe credincio\u0219i de necredincio\u0219i, pe comuni\u0219ti de anticomuni\u0219ti, pe s\u00eerbi de croa\u021bi, dar care nu erau dec\u00eet diferen\u021be de suprafa\u021b\u0103. Adev\u0103rata barier\u0103, profund\u0103 […]<\/p>","protected":false},"author":4,"featured_media":9145,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[61,71,70],"tags":[],"class_list":["post-9144","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-61","category-eseu-2025","category-rezidenta-literara-2025"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9144","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9144"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9144\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9146,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9144\/revisions\/9146"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9145"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9144"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9144"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9144"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}