{"id":9141,"date":"2025-12-09T10:02:03","date_gmt":"2025-12-09T10:02:03","guid":{"rendered":"https:\/\/taifasfestival.ro\/?p=9141"},"modified":"2025-12-09T10:02:03","modified_gmt":"2025-12-09T10:02:03","slug":"captive-in-vinovatie-elena-vladareanu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/captive-in-vinovatie-elena-vladareanu\/","title":{"rendered":"Captive \u00een vinov\u0103\u021bie – Elena Vl\u0103d\u0103reanu"},"content":{"rendered":"

Captive \u00een vinov\u0103\u021bie. Cum se raporteaz\u0103 la pl\u0103cere personajele feminine din romane de Elmy, Basta\u0161i\u0107 \u0219i Brani\u0219te<\/strong><\/h1>\n

 <\/p>\n

\u201dDoar c\u00e2nd sunt singur\u0103 sunt lini\u0219tit\u0103\u201d. Cu aceast\u0103 propozi\u021bie \u00ee\u0219i \u00eencepe Ioanna Elmy romanul N\u0103scute din vinov\u0103\u021bie<\/em>, ap\u0103rut anul acesta \u00een traducere rom\u00e2neasc\u0103 din limba bulgar\u0103 (Editura Polirom, 2025). Ioanna Elmy este scriitoare de origine bulgar\u0103 care tr\u0103ie\u0219te \u00eemp\u0103r\u021bindu-\u0219i timpul \u00eentre SUA \u0219i Bulgaria, iar acesta este romanul ei de debut. Dar nu doar la Ioanna Elmy personajele feminine se simt bine \u00een singur\u0103tate. \u0218i literatura unor scriitoare precum Lavinia Brani\u0219te (Camping, <\/em>2025), Lana Basta\u0161i\u0107 (Prinde iepurele<\/em>, 2023 traducerea rom\u00e2neasc\u0103) este populat\u0103 de personaje feminine care \u00ee\u0219i refuz\u0103 pl\u0103cerea \u0219i al c\u0103ror confort se construie\u0219te departe de ceilal\u021bi. Spa\u021biul de siguran\u021b\u0103 nu se afl\u0103 aproape niciodat\u0103 la ad\u0103postul casei, l\u00e2ng\u0103 o persoan\u0103 apropiat\u0103, ci pe drum (la Basta\u0161i\u0107), vis\u00e2nd la evadare (la Brani\u0219te), nic\u0103ieri (la Elmy). \u00cen articolul de fa\u021b\u0103 m-a interesat s\u0103 urm\u0103resc modul \u00een care personajele femine ale unor scriitoare balcanice \u0219i din Rom\u00e2nia tr\u0103iesc pl\u0103cerea, \u00een ce condi\u021bii \u0219i cum arat\u0103 aceasta, erotic\u0103 sau doar ca stare de bine.<\/p>\n

C\u00e2nd m-am g\u00e2ndit la pl\u0103cere, nu am v\u0103zut-o \u00eentr-un sens restrictiv, ca pl\u0103cere erotic\u0103. Am v\u0103zut-o mai degrab\u0103 ca stare de bine, de lini\u0219te, de bucurie la care ajung sau nu ajung personajele femine. Nu m-am g\u00e2ndit nici la un refuz stoic al pl\u0103cerilor lume\u0219ti, care ar fi fost de preferat poate acestui ascetism impus \u0219i autoimpus \u00een care se reg\u0103sesc personajele studiate. Ele nu ajung niciodat\u0103 s\u0103 aleag\u0103 din convingere o via\u021b\u0103 privat\u0103 de pl\u0103cere, ci le este impus\u0103. Sau ajung aici pentru c\u0103 alt\u0103 posibilitate nu pare s\u0103 existe.<\/p>\n

\u00cen c\u0103r\u021bile studiate, am observat o dependen\u021b\u0103 a femeilor de starea de solitudine. Nu pentru c\u0103 nu ar \u0219ti neap\u0103rat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 bine al\u0103turi de cineva \u2013 poate c\u0103 ar \u0219ti dac\u0103 ar avea ocazia \u2013 ci pentru c\u0103 singur\u0103tatea devine singura situa\u021bie lipsit\u0103 de toxicitate, \u00een care personajele pot respira liber, \u00eenainte de a relua, uneori de la cap\u0103t, cursa pentru supravie\u021buire.<\/p>\n

Totodat\u0103, nu pot s\u0103 nu observ o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre felul \u00een care personajele feminine din c\u0103r\u021bile citite se raporteaz\u0103 la pl\u0103cere \u0219i modul \u00een care autoarele abordeaz\u0103 structura narativ\u0103 a c\u0103r\u021bilor. Aproape de fiecare dat\u0103, structura narativ\u0103 se opune unei pl\u0103ceri a nara\u021biunii clasice, sim\u021bit\u0103 ca fiind venit\u0103 dintr-un canon creat de b\u0103rba\u021bi, e ca \u0219i cum autoarele ar refuza o structur\u0103 narativ\u0103 clasic\u0103, previzibil\u0103, poate confortabil\u0103, pe care o destructureaz\u0103 \u0219i o recompun ulterior \u00eentr-un mod neconven\u021bional \u2013 nara\u021biunea necronologic\u0103, polifonic\u0103, fragmentat\u0103 la Ioana Elmmy, un du-te-vino pe dou\u0103 fire narative, unul al trecutului, altul al prezentului la Lana Basta\u0161i\u0107, o contaminare, discursiv\u0103 \u0219i grafic\u0103, la Lavinia Brani\u0219te. Am interpretat asta ca pe o pozi\u021bionare \u00een r\u0103sp\u0103r fa\u021b\u0103 de nara\u021biunea conven\u021bional\u0103, care este una a literaturii b\u0103rba\u021bilor. Mult prea rar ne \u00eentreb\u0103m de ce pentru autoare pare a fi o obliga\u021bie experimentul. Ne \u00eentreb\u0103m vreodat\u0103 pe bune de ce mai degrab\u0103 la autoare g\u0103sim structuri nealiniate, rupturi discursive, inova\u021bii, nu stilistice, ci de structur\u0103? Ne imagin\u0103m vreodat\u0103 c\u0103 fragmentarismul unui text \u00een proz\u0103 este altceva dec\u00e2t experiment? Poate c\u0103 e momentul s\u0103 vedem \u00een aceste inova\u021bii din textele scriitoarelor o m\u0103rturie a vie\u021bii lor: o scriitoare foarte rar va putea sta c\u00e2teva ore legate la birou, pentru a scrie. De cele mai multe ori, timpul de scris este un timp f\u0103cut din fragmente pentru c\u0103 \u00eens\u0103\u0219i via\u021ba acestor femei este alc\u0103tuit\u0103 din fragmente. C\u00e2nd scrie, o femeie este \u00eentrerupt\u0103 de fluxul ac\u021biunilor vie\u021bii: preg\u0103tit, str\u00e2ns mas\u0103, str\u00e2ns lucruri, \u00eengrijirea copiilor, timp pentru partener, pentru \u00eengrijirea p\u0103rin\u021bilor \u0219i a\u0219a mai departe. Nu am pus la socoteal\u0103 timpul pe care o scriitoare \u00eel petrece f\u0103c\u00e2nd activit\u0103\u021bi care \u00eei asigur\u0103 un venit constant sau cel pu\u021bin mai sigur, respectiv mai consistent dec\u00e2t veniturile realizate din scris. \u00cen mod evident, structura fragmentar\u0103 devine o oglind\u0103 a vie\u021bii sale fragmentate. Observa\u021biile acestea nu reprezint\u0103 \u00een mod categoric c\u0103r\u021bile analizate \u00een articolul de fa\u021b\u0103, ci se refer\u0103 \u00een general la literatura \u00een proz\u0103 a femeilor \u0219i sus\u021bin c\u0103 o abordare gender based<\/em> a structurilor narative ar fi interesant\u0103 \u0219i ar putea constitui un punct de plecare pentru studii viitoare.<\/p>\n

\u00centr-un volum ap\u0103rut recent, Feminized Work and the Labor of Literature <\/em>(Ediburgh University Press, 2025), cele dou\u0103 editoare, Emily J. Hogg \u0219i Charlotte J. Fabricius, discut\u0103, pe urmele cercet\u0103rilor sociologice, despre o \u201dfeminizare\u201d a muncii, extinz\u00e2nd domeniul de discu\u021bie \u00eenspre literatur\u0103 \u0219i \u00eenspre practica literar\u0103 a femeilor, care au continuat s\u0103 scrie indiferent c\u00e2t de dificile au fost vremurile pe care le-au traversat. Articolele teoretice pe care le reg\u0103sim str\u00e2nse sub umbrela acestei antologii aduc \u00een discu\u021bie mai ales poezia, v\u0103zut\u0103 de Audre Lorde ca fiind \u201dforma ideal\u0103 pentru femei\u201d, pentru c\u0103 poate fi scris\u0103 oric\u00e2nd, \u00een orice circumstan\u021b\u0103, pentru care nu ai nevoie de mare lucru, cel mult de o bucat\u0103 de h\u00e2rtie. Poemele supuse discu\u021biei, semnate de autoare precum Maya Angelou, Tess Gallagher (care a fost c\u0103s\u0103torit\u0103 cu un scriitor, Raymond Carver), Roberta Sykes, vorbesc \u00een mod direct despre \u00eemp\u0103r\u021birea timpului \u00eentre art\u0103 \u0219i treburi casnice. Consider c\u0103 aceast\u0103 analiz\u0103 ne poate oferi instrumentele necesare pentru o abordare inclusiv a stilisticii prozei scriitoarelor. Mai ales c\u0103 \u00eentreb\u0103rile de la care putem porni nu sunt nicidecum at\u00e2t de noi, le formula \u0219i Virginia Woolf \u00een eseul s\u0103u din 1928, A Room on One<\/em>\u2019<\/em>s Own<\/em>\/ O camer\u0103 doar a ei<\/em> (Black Button Books, 2018). De ce sunt femeile s\u0103race? Ce efecte are s\u0103r\u0103cia asupra fic\u021biunii? \u00cen ce condi\u021bii tr\u0103iau femeile \u00een epoca elisabetan\u0103 care nu au scris c\u00e2t au scris b\u0103rba\u021bii? (dar nu numai atunci, aceast\u0103 \u00eentrebare ar trebui s\u0103 ne-o punem \u0219i acum, \u00een ce condi\u021bii tr\u0103iesc femeile \u0219i de ce nu reu\u0219esc s\u0103 \u021bin\u0103 pasul cu b\u0103rba\u021bii).<\/p>\n

N\u0103scute din vinov\u0103\u021bie<\/em> de Ioanna Elmy este un roman de familie. Mai exact, un roman al bunicii-mamei-nepoatei \u0219i al violen\u021bei sistemice care se \u00eentinde de-a lungul anilor, \u00eentunec\u00e2nd vie\u021bile femeilor din familie. E vorba at\u00e2t de violen\u021b\u0103 domestic\u0103, c\u00e2t \u0219i de violen\u021ba sistemului public, generat\u0103 aproape de fiecare dat\u0103 de comportamentul toxic \u0219i abuziv al b\u0103rba\u021bilor, fie c\u0103 vorbim de \u201dcapii\u201d familiei, fie de cei al c\u0103ror job este s\u0103 apere persoanele aflate \u00een stare de vulnerabilitate (copiii, b\u0103tr\u00e2nii, femeile) \u0219i care, nu doar c\u0103 \u00eenchid ochii atunci c\u00e2nd ar trebui s\u0103 ia m\u0103suri, dar le \u00eenvinov\u0103\u021besc pe femei pentru ac\u021biunile distrug\u0103toare ale b\u0103rba\u021bilor. \u00cen cartea ei despre v\u00e2n\u0103toarea de vr\u0103jitoare publicat\u0103 \u00een 1998 (\u201dThe Devil in the Shape of a Woman. Witchcraft in Colonial New England\u201d, \u00een Mona Chollet, op. cit.), Carol F. Karlsen aduce \u00een discu\u021bie \u201dtendin\u021ba profund \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een societatea noastr\u0103 de a face femeile r\u0103spunz\u0103toare de violen\u021ba care le este aplicat\u0103\u201d. Nu ne este deloc str\u0103in\u0103 nici nou\u0103 aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 \u2013 este suficient s\u0103 citim forumurile ziarelor sub \u0219tirile despre violuri \u0219i feminicide. Vom avea parte de o serie vast\u0103 de comentarii spumeg\u00e2nde la adresa femeilor care \u0219i-au meritat soarta, indiferent dac\u0103 acestea sunt feti\u021be, femei tinere sau b\u0103tr\u00e2ne, ele \u0219i-au \u201dluat-o\u201d pentru c\u0103 s-au f\u0103cut vinovate de a fi purtat fusta prea scurt\u0103, de a fi purtat decolteu, de a se fi nimerit pe strad\u0103 la o or\u0103 t\u00e2rzie, nici nu conteaz\u0103. Ideea este c\u0103 \u201dau cerut\u201d violen\u021ba de care au avut parte. De c\u00e2te ori femeile din cartea Ioannei Elmy \u2013 uneori chiar \u00eentreaga \u201dgenera\u021bie a femeilor nefericite\u201d (p. 75), bunica, mama, feti\u021ba \u2013 cer ajutorul for\u021belor de ordine sau de c\u00e2te ori ajung poli\u021bi\u0219ti alerta\u021bi de vecini, indiferent c\u00e2t de grav\u0103 e situa\u021bia (apartamentul distrus, feti\u021ba mic\u0103 speriat\u0103, mama lovit\u0103, plin\u0103 de s\u00e2nge), ace\u0219tia ignor\u0103 cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 cauza \u0219i f\u0103pta\u0219ul, declam\u00e2nd automat acuze comune, c\u0103tre victim\u0103 \u0219i f\u0103pta\u0219:<\/p>\n

\u201d-Tovar\u0103\u0219e, cum e posibil a\u0219a ceva? (…) E ora unsprezece, se aude din bulevard.<\/p>\n

-To\u021bi avem ne\u00een\u021belegeri, dar acestea se pot rezolva cu calm \u0219i lini\u0219te, f\u0103r\u0103 s\u0103 v\u0103 aud\u0103 tot cartierul, adaug\u0103 primul.<\/p>\n

-\u0218i dumneavoastr\u0103, tovar\u0103\u0219a? (…) Ave\u021bi ceva de spus?<\/p>\n

-Tovar\u0103\u0219a, s\u0103 chem\u0103m salvarea?\u201d (p. 132).<\/p>\n

Dup\u0103 ce femeia plin\u0103 de s\u00e2nge este luat\u0103 de ambulan\u021b\u0103, copiii sunt trimi\u0219i \u00een dormitor, \u201ddac\u0103 nu tac din gur\u0103, \u00eei face una cu p\u0103m\u00e2ntul\u201d (p. 132) \u201dMili\u021bienii i-au avertizat pe to\u021bi ca a\u0219a ceva s\u0103 nu se mai repete \u0219i, dac\u0103 au probleme, s\u0103 nu deranjeze vecinii \u0219i s\u0103 nu fac\u0103 p\u0103rta\u0219 tot cartierul la ne\u00een\u021belegerile lor. Dup\u0103 aceea le-au urat noapte bun\u0103\u201d. (p. 132).<\/p>\n

Aceast\u0103 abordare a binomului f\u0103pta\u0219-victim\u0103 ca trup comun \u021bine de violen\u021ba unui sistem care nu poate fi comb\u0103tut\u0103, o solidarizare tacit\u0103 cu agresorul existent\u0103 nu doar \u00een institu\u021biile statului, ci chiar \u00een familie. Femeia care a fost agresat\u0103 toat\u0103 via\u021ba devine ea \u00eens\u0103\u0219i p\u0103rta\u0219\u0103 cu fiul agresor, post\u00e2ndu-se \u00eempotriva nurorii, pe care o agreseaz\u0103 la r\u00e2ndul ei printr-un comportament invaziv, particip\u00e2nd astfel la perpetuarea violen\u021bei, de parc\u0103 s-ar teme c\u0103 \u00een lipsa ei toat\u0103 construc\u021bia \u2013 familia, via\u021ba, vecin\u0103tatea \u2013 s-ar pr\u0103bu\u0219i. Probabil cel mai pervers \u0219i nociv pui al acestei situa\u021bii este reducerea autonomiei fetei. Lec\u021biile transmise de mam\u0103 fiicei sunt simptomatice pentru perpetuarea nu doar a violen\u021bei, ci pentru reducerea fiicei la t\u0103cere, reducerea ei la o simpl\u0103 fiin\u021b\u0103 care \u00eencunviin\u021bez\u0103 t\u0103cut, indiferent c\u00e2t de atroce sunt situa\u021biile \u00een care se reg\u0103se\u0219te. \u00cen mod evident, aceste lec\u021bii au ca scop \u0219i \u021binerea fetei, viitoarei femei departe de orice ar \u00eensemna pl\u0103cere, pentru c\u0103 pl\u0103cerea \u00eenseamn\u0103 sc\u0103derea vigilen\u021bei, iar c\u00e2nd femeia nu mai este vigilent\u0103, c\u00e2nd las\u0103 garda jos, moare. Astfel, fata ar face bine s\u0103 nu mearg\u0103 la discotec\u0103, pentru c\u0103 aici ar putea fi \u00een\u021bepat\u0103 de \u201dtot felul de droga\u021bi cu seringi folosite\u201d \u0219i s-ar putea \u00eemboln\u0103vi de SIDA\u201d (p. 94). S\u0103 nu ias\u0103 seara, c\u0103 ar putea fi violat\u0103 (p. 95). S\u0103 nu deschid\u0103 fereastra iarna, c\u0103 se \u00eemboln\u0103ve\u0219te, s\u0103 fug\u0103 dac\u0103 vrea cineva s\u0103 vorbeasc\u0103 cu ea, s\u0103 fie atent\u0103 cu profesorul de dans, care ar putea \u00eencepe s\u0103 o pip\u0103ie, s\u0103 nu mearg\u0103 singur\u0103 pe strad\u0103, totul este o amenin\u021bare (p. 95). F\u0103r\u0103 s\u0103 con\u0219tientizeze, fiind convins\u0103 c\u0103 astfel \u00ee\u0219i pune fiica \u00een gard\u0103, \u00a0mama o preg\u0103te\u0219te de fapt s\u0103 NU fie independent\u0103, autonom\u0103, liber\u0103. Pentru c\u0103 o femeie liber\u0103, care se descurc\u0103 singur\u0103, amenin\u021b\u0103 s\u0103 strice ordinea patriarhal\u0103 a lumii. O femeie liber\u0103 e o femeie rebel\u0103, iar comunit\u0103\u021bile mici, unde toat\u0103 lumea cunoa\u0219te pe toat\u0103 lumea, nu \u00ee\u0219i doresc \u00een mijlocul lor o astfel de femeie, care ar pune \u00een pericol alte case, c\u0103snicii, comunitatea \u00eens\u0103\u0219i. \u00cenc\u0103 o dat\u0103, femeia independent\u0103 este v\u0103zut\u0103 ca o amenin\u021bare la adresa stabilit\u0103\u021bii lumii, la adresa celorlalte femei \u201dsupuse\u201d. \u00cen plus, aceast\u0103 \u201dlec\u021bie\u201d predat\u0103 de mam\u0103 fiicei arat\u0103 permanen\u021ba violen\u021bei sistemice, ciclicitatea sa, caracterul indestructibil. Din acela\u0219i motiv, divor\u021bul, care \u00eei poate reda femeii libertatea sau chiar \u00eei poate aduce o libertatea pe care nu a avut-o niciodat\u0103, este problematic: \u201dLor le este ru\u0219ine de divor\u021bul ei. Dac\u0103 el le-ar fi omor\u00e2t pe ea \u0219i pe copil, mai mult ca sigur c\u0103 nu le-ar mai fi fost at\u00e2t de ru\u0219ine. Taic\u0103-s\u0103u se smiorc\u0103ie \u00eentruna la telefon c\u0103 ea e divor\u021bat\u0103, o pl\u00e2nge de parc\u0103 ar fi moart\u0103\u201d (p. 249). Lini\u0219tea nu poate fi imaginat\u0103 pentru femeie \u00een afara structurii cuplului, c\u00e2t de toxic ar fi acesta.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te tr\u0103irea pl\u0103cerii erotice, aceasta nu exist\u0103 sau este ulcerat\u0103 de agresivitatea mediului. \u201d\u0218tii, eu nu am avut niciodat\u0103 o….m\u201d, i se confeseaz\u0103 mama fiicei, f\u0103r\u0103 a putea folosi cuv\u00e2ntul orgasm. \u201dNiciodat\u0103? Nici singur\u0103?\/ Acum e prea t\u00e2rziu, mi-a trecut via\u021ba\u201d (p. 141). \u00a0Asta pentru c\u0103, a\u0219a cum arat\u0103 Luce Irigaray, dorin\u021ba este \u201dun dat care acompaniaz\u0103 corpul\u201d \u0219i care \u201dnecesit\u0103 o cultivare a rela\u021biilor cu sine \u0219i cu cel\u0103lalt care nu este la fel\u201d (\u00cemp\u0103rt\u0103\u0219irea lumii<\/em>, p. 23). Cum ar putea aceste femei s\u0103 se apropie m\u0103car de tr\u0103irea pl\u0103cerii ca \u00eencununare a dorin\u021bei at\u00e2ta timp c\u00e2t ele nu se pot sau nu li se permite s\u0103 se a\u0219eze \u00eentr-o rela\u021bie non-toxic\u0103 cu ele, cu membrii familiei, cu b\u0103rba\u021bii din anturaj? C\u0103utarea pl\u0103cerii \u00een afara c\u0103s\u0103toriei nu este neap\u0103rat o urmare a dorin\u021bei, c\u00e2t o \u00eencercare a femeii de compensare, de a se desprinde, chiar \u0219i doar pentru c\u00e2teva momente, de rutina imund\u0103 (chiuveta plin\u0103 de vase peste care urineaz\u0103 zi de zi b\u0103rbatul alcoolic). \u201d\u00cen timp ce-i d\u0103 jos hainele \u0219i \u00eei linge sf\u00e2rcurile, ea \u00ee\u0219i spune c\u0103 \u00eenc\u0103 nu e grav, grani\u021ba \u00eenc\u0103 nu e trecut\u0103, are timp s\u0103 dea \u00eenapoi\u201d (p. 139). Nu va da \u00eenapoi, dar nici nu va g\u0103si pl\u0103cere. Pentru c\u0103, cu c\u00e2t se apropie mai mult de un climax, femeia \u00ee\u0219i d\u0103 seama c\u0103 se afl\u0103 la grani\u021ba dintre dou\u0103 vie\u021bi, cea pe care o tr\u0103ie\u0219te \u0219i cea pe care nu o va avea niciodat\u0103; la grani\u021ba dintre realitate \u0219i fantezia care \u00eei este interzis\u0103 \u0219i pe care \u0219i-o interzice. \u201d\u00cei place [ei c\u0103 el] nu scoate niciun cuv\u00e2nt, asta ar fi stricat totul. El geme u\u0219or la final. \u00cel a\u0219teapt\u0103, verific\u0103 dac\u0103 telefonul pentru etajul inferior func\u021bioneaz\u0103 [actul sexual are loc \u00eentr-o camer\u0103 a personalului dintr-un spital, unde cei doi sunt colegi] \u2013 are ton. El \u00eentinde m\u00e2na s-o ating\u0103 acolo jos, dar ea \u00eel respinge. \u00cei este ru\u0219ine. Pe culoar sc\u00e2r\u021b\u00e2ie papucii cuiva, am\u00e2ndoi tac, \u00een timp ce pe sub u\u0219\u0103 se z\u0103re\u0219te cum umbra trece mai departe. Telefonul sun\u0103, el ridic\u0103 receptorul, e din nou tare.\/ – A venit un pacient, \u00eel voi primi eu, \u00eei spune el, se \u00eembrac\u0103 \u00een grab\u0103 \u0219i deschide u\u0219a cu aten\u021bie. Ea r\u0103m\u00e2ne singur\u0103\u201d (p. 140). Iar aici nu ar trebui s\u0103 citim singur\u0103tatea ca o pedepsire de c\u0103tre b\u0103rbat sau ca o autopedeaps\u0103. Este rezultatul unei \u00een\u021belegeri gre\u0219ite a \u201d\u00eent\u00e2lnirii\u201d, ar spune Irigaray. \u201d(…) abordarea celuilalt nu ar trebui s\u0103 se rezume la supunerea fa\u021b\u0103 de un instinct orb \u2013 atrac\u021bie \u0219i posesie sexual\u0103, reproducere, supunere, apropriere, respingere etc. -, ci ar trebui s\u0103 \u00eensemne percep\u021bia umanit\u0103\u021bii ca atare, adic\u0103 accesul la ceea ce transcende, \u00een raport cu t\u0103cerea, ascultarea \u0219i cuvintele sunt sarcini obligatorii pentru noi, aici \u0219i acum\u201d (p.47).<\/p>\n

Cu romanul de debut al scriitoarei Lana Basta\u0161i\u0107 (care se prezint\u0103 ca venind din spa\u021biul ex-iugoslav), Prinde iepurele<\/em> (Black Button Books, 2023) descoperim figura femeii rebele \u0219i ie\u0219im din paradigma descris\u0103 mai sus de femeile din romanul Ioannei Elmy. Sara, emigrat\u0103 din Bosnia \u00een Dublin, scriitoare, prime\u0219te \u00eentr-o zi un telefon de la prietena ei din copil\u0103rie \u0219i adolescen\u021b\u0103, Lejla, r\u0103mas\u0103 \u00een Bosnia, cu care nu a mai vorbit de doisprezece ani. Aceast\u0103 conversa\u021bie o va aduce pe Sara \u00eenapoi \u00een Bosnia, dar \u0219i \u00eenapoi \u00eentr-un trecut \u0219i \u00eentr-o poveste comune, care \u00eenseamn\u0103 adolescen\u021ba \u0219i maturizarea, dar \u0219i conflictele etnice din anii 90 din fosta Iugoslavie. \u00cen mod previzibil, personajul central este Lejla, o vr\u0103jitoare modern\u0103, a\u0219a cum este \u0219i Lila din tetralogia napolitan\u0103 a Elenei Ferrante. Compara\u021bia aceasta nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, Lejla \u0219i Lila au mai multe \u00een comun dec\u00e2t un destin literar asem\u0103n\u0103tor: ambele, prietene ale unor scriitoare, devin element central \u00een opera acestora, juc\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp ingratul, dar generosul rol \u2013 pentru c\u0103 un astfel de personaj este o min\u0103 de aur \u00een m\u00e2na naratorului \u2013 al antagonistului. \u0218i Lejla \u0219i Lila sunt prototipuri ale \u201dvr\u0103jitoarei\u201d: femeie rebel\u0103, inteligent\u0103, \u00eenc\u0103 de mic\u0103 autonom\u0103, care trece prin via\u021b\u0103 meteoric, l\u0103s\u00e2nd d\u00e2re, e drept c\u0103 nu mereu de lumin\u0103, ci \u0219i de zgomot \u00een via\u021ba celor apropia\u021bi pentru c\u0103 puterea lor este, cum spune Mona Chollet, \u201dde temut\u201d (op. cit.). Oare chiar este de temut aceast\u0103 putere? Nu cumva fragilitatea ajunge de fapt s\u0103 fac\u0103 legea? S\u0103 ne g\u00e2ndim pu\u021bin c\u0103 nici Lejla, nici Lila din tetralogia\u00a0 Elenei Ferrante nu reu\u0219esc s\u0103 plece: ni\u0219te lan\u021buri invizibile par s\u0103 le fixeze locului, \u00een mjlocul unor comunit\u0103\u021bi pe care aceste femei le sfideaz\u0103, sfid\u00e2ndu-le normele \u0219i cutumele. Vedem la personaje de acest gen un fenomen de disociere: autonomia, libertatea, independen\u021ba devin ni\u0219te atribute ale min\u021bii, ale spiritului, \u00een timp ce corpul lor fizic rareori \u00ee\u0219i afl\u0103 resursele s\u0103 se desprind\u0103, s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 locul, r\u0103m\u00e2nd captiv unei nelini\u0219tii f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it, confirm\u00e2nd \u00eenc\u0103 o dat\u0103 permanen\u021ba patriarhatului. Lec\u021bia cu care ar trebui s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een urma observ\u0103rii (citirii adic\u0103 a) dinamicii Sara (Lenu) – Lejla (Lila) este c\u0103 \u0219tiin\u021ba, educa\u021bia, cultura sunt singurele \u201dvr\u0103ji\u201d la care pot apela \u201dvr\u0103jitoarele\u201d moderne \u0219i cu care \u00ee\u0219i pot schimba destinul, cu care pot, dac\u0103 nu anula complet, m\u0103car face s\u0103 sl\u0103beasc\u0103 aceste chingi patriarhale: chiar dac\u0103 intr\u0103 \u00een rela\u021bii, nu o fac din pozi\u021bia de subordonare, o fac pentru c\u0103 asta \u00ee\u0219i doresc,\u00a0 pot pleca, se pot \u00eentoarce, nu mai sunt legate at\u00e2t de mult de spa\u021biu, au o anumit\u0103 lejeritate \u00een felul \u00een care se deplaseaz\u0103 geografic pentru c\u0103, prin aceste \u201dvr\u0103ji\u201d ale femeii contemporane \u2013 educa\u021bia, cultura, \u0219tiin\u021ba \u2013, femeile (Sara, respectiv Lenu) pare s\u0103 fie mai pu\u021bin \u201dla m\u00e2na b\u0103rbatului\u201d, s\u0103 aib\u0103 o mai mare autonomie, l\u0103s\u00e2nd totodat\u0103 aparen\u021bele neatinse: ele continu\u0103 s\u0103 treac\u0103 drept \u201dcumin\u021bi\u201d, docile chiar, lipsite de libertate comparativ cu prietenele lor de-a dreptul s\u0103lbatice (Lejla, respectiv Lila). Nu degeaba jocul preferat al Sarei \u0219i Lejlei \u00eenc\u0103 studente \u0219i tinere, c\u00e2nd \u00eenc\u0103 poate credeau \u00een puterea de necontestat a educa\u021biei, este s\u0103 ghiceasc\u0103 din ce c\u0103r\u021bi vin citate pe care le rostesc pe r\u00e2nd ca \u0219i cum ar rosti incanta\u021bii. S\u0103 ne amintim de exemplu de Lila, care, din motive ce nu \u021bin de ea, renun\u021b\u0103 la educa\u021bia formal\u0103; cu toate acestea, ea r\u0103m\u00e2ne credincioas\u0103 \u0219tiin\u021bei, actului de a \u00eenv\u0103\u021ba, devine o autodidact\u0103, \u00eenva\u021b\u0103 singur\u0103 tehnic\u0103 \u0219i utilizarea computerului, lucru care se dovede\u0219te \u00eentr-un final salvator. Intimidante \u0219i irezistibile, at\u00e2t pentru femeile (c\u0103s\u0103torite) din comunitate (inclusiv pentru prietenele lor \u201dcumini\u021bi\u201d), c\u00e2t \u0219i pentru b\u0103rba\u021bi, aceste personaje rebele se refugiaz\u0103 \u00eentr-un spa\u021biu personal lipsit de pl\u0103ceri \u0219i guvernat de deta\u0219are. O abdicare de la aceste principii ar aduce cu sine pierderea independen\u021bei: \u201dNiciodat\u0103 nu \u021bi-a fost greu s\u0103 atragi aten\u021bia vreunui b\u0103rbat. Vedeau \u00een tine ceea ce vedeam \u0219i eu: promisiunea unei s\u0103lb\u0103ticiuni bl\u00e2nde la p\u00e2nd\u0103. Aveai ochii mai negri ca oric\u00e2nd, \u00eencadra\u021bi de un strat gros de rimel, uit\u00e2nd s\u0103 te demachiezi \u00eenainte de culcare. Veneai la ore nepiept\u0103nat\u0103, \u00een ni\u0219te c\u0103m\u0103\u0219i largi, mototolite. \u00cenainte ca profesorul s\u0103 intre \u00een clas\u0103 \u00eemi lingeam degetul ar\u0103t\u0103tor \u0219i-\u021bi \u0219tergeam urmele negre de sub ochi. Iar tu m\u0103 priveai f\u0103r\u0103 s\u0103-\u021bi pese dac\u0103 aveai sau nu urme negre. Scoteam din geant\u0103 fondul de ten \u0219i te d\u0103deam pe nasul \u00eenro\u0219it. Pe fa\u021ba ta a\u0219 fi putut desena fa\u021ba unei ghei\u0219e, \u0219i tot nu \u021bi-ar fi p\u0103sat\u201d (p. 36). Erotismul devine o datorie \u2013 ca parte a cunoa\u0219terii lumii \u2013, nu o surs\u0103 de pl\u0103cere. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, primul act sexual, cel al dezvirgin\u0103rii, nu con\u021bine nimic romantic, romantismul nu face parte din stilul de via\u021b\u0103 al acestor fete. Dar are loc afar\u0103, \u00een p\u0103dure, \u00eentr-un loc ales de ele, are loc dup\u0103 ceremonia de final de liceu, deci are ceva ritualic \u0219i con\u021bine toat\u0103 triste\u021bea unui act de folosire a unui instrumentar:<\/p>\n

\u201dDar cei doi b\u0103ie\u021bi pe care \u00eei aleseser\u0103m s\u0103-\u0219i fac treaba? Trebuie s\u0103 fi fost ideea ta. (…) Voiam doar s\u0103 se termine c\u00e2t mai repede\u201d (p. 36).<\/p>\n

\u201d\u00ce\u021bi mai aduci aminte de b\u0103ie\u021bii no\u0219tri sl\u0103b\u0103nogi? Dup\u0103 ce s-au \u00eencheiat toate ritualurile de la ceremonia de absolvire, i-am condus la r\u00e2u, sub acea salcie uria\u0219\u0103. Cravatele colorate ale ta\u021bilor \u00eei sugrumau\u201d (p. 37).<\/p>\n

\u201dB\u0103iatul t\u0103u \u021bi-a pus palma pe genunchi (…). Al meu \u00eel imita con\u0219tiincios. Era clar c\u0103 nu \u0219tia ce s\u0103 fac\u0103. O m\u00e2n\u0103 pe g\u00e2tul t\u0103u, o m\u00e2n\u0103 pe g\u00e2tul meu. Degetele din p\u0103rul t\u0103u, degetele din p\u0103rul meu. Astfel c\u0103 puteam sim\u021bi tot ceea ce sim\u021beai \u0219i tu. Noaptea mea special\u0103<\/em> nu era dec\u00e2t copia nop\u021bii tale. Cur\u00e2nd ne-am desp\u0103r\u021bit, fiecare cuplu \u00een partea lui de copac. Al meu, nemaiav\u00e2nd pe cine s\u0103 imite, abia dac\u0103 \u0219tia ce s\u0103 fac\u0103. L-am ajutat eu cu prezervativul. C\u00e2nd l-am sim\u021bit prima oar\u0103 \u00een palm\u0103, mi s-a p\u0103rut c\u0103 am apucat de g\u00e2t o pas\u0103re minuscul\u0103, speriat\u0103. Mi-am desf\u0103cut picioarele \u0219i am privit luna uria\u0219\u0103. (…) Durerea m-a str\u0103puns violent \u0219i f\u0103r\u0103 avertizare, de parc\u0103 ar fi vrut s\u0103 se r\u0103zbune pe mine pentru c\u0103 odinioar\u0103, demult, undeva \u00een ad\u00e2ncul trupului meu, i-am furat tronul\u201d (p. 39).<\/p>\n

Spre deosebire de felul \u00een care via\u021ba sexual\u0103 era construit\u0103 \u0219i tr\u0103it\u0103 de femeile din romanul Ioannei Elmy, ca o impunere de cineva cu un ascendent de putere (b\u0103rbatul) sau ca o r\u0103zbunare pe soart\u0103, \u00een Prinde iepurele<\/em> femeile sunt \u00eenvestite cu \u201dagentivitate\u201d, ele sunt cele care aleg momentul, locul, motivul pentru care fac sex, b\u0103rbatul\/ b\u0103rba\u021bii fiind doar instrumentul pe care \u00eel folosesc \u00eentr-un mod exploratoriu, de cunoa\u0219tere. Deplasarea de la cauz\u0103 (penis) la efect (durere) \u2013 pentru c\u0103 durerea este cea care str\u0103punge, a\u0219a cum se arat\u0103 \u00een fragmentul citat mai sus \u2013 puncteaz\u0103 legea dup\u0103 care se ghideaz\u0103 aceste personaje feminine \u00een activitatea sexual\u0103: \u00eenl\u0103turarea dorin\u021bei, suportarea disconfortului cu scopul cunoa\u0219terii. Nici urm\u0103 de pl\u0103cere a\u0219adar, doar durere. Suntem foarte aproape de cum descrie Luce Irigaray penetrarea, opun\u00e2nd-o autosatisfacerii ca pl\u0103cere pur\u0103, pentru care femeia nu trebuie s\u0103 fac\u0103 nimic, doar s\u0103 se ating\u0103. \u201dAcest autoerotismul este \u00eentrerupt de o intrare violent\u0103: separarea violent\u0103 a celor dou\u0103 buze de un penis violator, o intruziune care distrage \u0219i abate femeia de la aceast\u0103 \u00abauto-m\u00e2ng\u00e2iere\u00bb de care are nevoie pentru a nu risca dispari\u021bia propriei sale pl\u0103ceri \u00een rela\u021bii sexuale\u201d (This Sex Which Is Not One, Cornell University<\/em>, 1985, p. 24).<\/p>\n

Cum ar spune una dintre femeile citate pe Mona Chollet \u00een cartea sa, \u201do vr\u0103jitoare submineaz\u0103 legea, ar trebui inventat\u0103 o alt\u0103 lege\u201d (p. 173). Dup\u0103 12 ani \u00een care nu s-au v\u0103zut \u0219i nu \u0219i-au vorbit, Lejla \u00eei pare prietenei ei c\u0103 ar fi \u00eencremenit\u0103 \u00een timp, aceea\u0219i fat\u0103 proasp\u0103t ie\u0219it\u0103 din adolescent\u0103, rebel\u0103, de nest\u0103p\u00e2nit \u0219i de ne\u00een\u021beles, pentru c\u0103 \u00eencalc\u0103 orice regul\u0103 \u0219i contrazice orice a\u0219teptare, pentru c\u0103 se opune cu corpul \u0219i mintea oric\u0103rei \u00eencerc\u0103ri de regimentare. De la \u00eembr\u0103c\u0103minte \u2013 se schimb\u0103 \u00een ma\u0219in\u0103 \u00een haine \u201dscandaloase\u201d pentru c\u0103 partenerul nu ar l\u0103sa-o s\u0103 ias\u0103 astfel \u00eembr\u0103cat\u0103 \u2013 la comportamentul despotic: c\u00e2nd prietena ei nu opre\u0219te ma\u0219ina atunci c\u00e2nd \u00eei cere, provoac\u0103 o ie\u0219ire de pe carosabil pentru a face pipi. G\u0103se\u0219te Lejla pl\u0103cere \u00eentr-un astfel de mod de a-\u0219i tr\u0103i via\u021ba? Ajunse \u00een sf\u00e2r\u0219it \u00een Viena, dup\u0103 un drum care le poart\u0103 prin fosta Iugoslavie \u0219i le \u00eendep\u0103rteaz\u0103 fizic de acas\u0103 (sinonim cu un trecut \u0219i o istorie toxice), Lejla pleac\u0103 absolut random<\/em> cu un tip \u00eent\u00e2lnit la bar. Se \u00eentoarce spre diminea\u021b\u0103 \u00een camera de hotel pe care o \u00eemparte cu prietena ei, ar\u0103t\u00e2ndu-i triumf\u0103toare 300 de euro. \u201dAr fi fost cinci sute, dac\u0103 veneai cu noi\u201d, \u00eei spune (p. 217). Mai degrab\u0103 dec\u00e2t o c\u0103utare a pl\u0103cerii este o c\u0103utare a libert\u0103\u021bii.<\/p>\n

Captiv\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie economic\u0103 \u0219i de via\u021b\u0103 incerte, Sofia, eroina Laviniei Brani\u0219te din romanul Camping<\/em>, este o fals\u0103 rebel\u0103. Aflat\u0103 \u00een prag de pensionare \u0219i tr\u0103ind din plin anxietatea apartenen\u021bei la un sistem administrativ pe care nu \u00eel cunoa\u0219te suficient \u0219i fa\u021b\u0103 de care r\u0103m\u00e2ne un alien<\/em> \u2013 a muncit dou\u0103zeci de ani \u00een Spania, ultimii ani ca administrator\u0103 a unui camping pe o plaj\u0103 spaniol\u0103, f\u0103c\u00e2nd parte din primul val de migran\u021bi rom\u00e2ni de dup\u0103 90 \u00een c\u0103utarea unui loc de munc\u0103 mai bine pl\u0103tit -, Sofia chiar ar putea fi o femeie liber\u0103. Dar nu este. Ca produs al unei societ\u0103\u021bi patriarhale, Sofia nu a reu\u0219it s\u0103 se desprind\u0103 de rolul care i-a fost atribuit, de \u201dpurt\u0103toare de grij\u0103\u201d. Doar c\u0103, \u00een lipsa unui tat\u0103 pentru fiul s\u0103u, cu propriul \u0219i unicul p\u0103rinte tot mai b\u0103tr\u00e2n, se treze\u0219te \u00een ipostaza de unic provider<\/em> de bani al familiei, a\u0219a c\u0103, pentru o vreme, she<\/em> flips the script<\/em>: pleac\u0103 s\u0103 fac\u0103 rost de bani, tat\u0103l ei prelu\u00e2nd de la ea rolurile din sfera \u00eengrijirii, b\u0103iatul r\u0103m\u00e2n\u00e2nd cu el. Acest gest nu are \u00eens\u0103 un efect eliberator, tot o munc\u0103 invizibil\u0103 este: nu a mai muncit l\u00e2ng\u0103 <\/em>ei, f\u0103c\u00e2nd menajul, preg\u0103tind m\u00e2ncarea, \u00eengrijindu-i, asigur\u00e2nd venitul casei, a muncit pentru <\/em>ei, fiind departe. Sofia r\u0103m\u00e2ne captiv\u0103 unei \u021bes\u0103turi create din temeri, anxietate, \u00eengrijor\u0103ri, vinov\u0103\u021bie unde evident c\u0103 nu mai este loc pentru pl\u0103cere sau bucurie. Cel mult, pentru o serie de gesturi m\u0103runte care \u00eei aduc pu\u021bin\u0103 lini\u0219te, cum ar fi plimb\u0103rile f\u0103r\u0103 \u021bint\u0103 cu tramvaiul prin micul ora\u0219 maritim. Altfel, \u00een cea mai mare partea a timpului, \u00een apropierea m\u0103rii \u201dse simte mic\u0103\u201d, redus\u0103 \u201dla un fir de nisip\u201d (p.79). Evit\u0103 interac\u021biunile, pe care le nume\u0219te \u201d\u00eendatoriri sociale\u201d (p. 15), dintr-o mefien\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de str\u0103ini ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103, parte deja din identitatea sa. Din acest motiv pare c\u0103 oamenii \u00eei scap\u0103 printre degete: rela\u021biile r\u0103m\u00e2n slabe leg\u0103turi care ajung s\u0103 se destrame \u00eenainte de a se transforma \u00een prietenii pentru c\u0103, venit\u0103 dintr-un context social \u0219i cultural \u00een care individul este constr\u00e2ns la o lips\u0103 de \u00eencredere \u00een ceilal\u021bi, \u00een mediu, \u00een autoritate, \u00een caritate, Sofia nu \u00ee\u0219i poate imagina cum un necunoscut \u00eei arat\u0103 prietenie f\u0103r\u0103 s\u0103 a\u0219tepte nimic \u00een schimb. Aceast\u0103 abordare tranzac\u021bional\u0103 a vie\u021bii are un efect devastator \u0219i face ca Sofiei s\u0103 \u00eei fie dificil s\u0103 primeasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i din partea propriului tat\u0103 dovezi de afec\u021biune: \u201d\u00centoarce cartolina \u0219i \u00eenfige un col\u021b \u00een marginea baghetei, l\u0103s\u00e2nd la vedere scrisul b\u0103tr\u00e2nului. Te iube\u0219te tata<\/em>. Ca un repro\u0219. Fiecare declara\u021bie de afec\u021biune ajunge la ea ca un repro\u0219, fiecare gest de generozitate, fiecare cadou. Noi te iubim \u0219i tu nu e\u0219ti aici ca s\u0103 prime\u0219ti iubirea noastr\u0103\u201d (p. 21). Mai mult, totul devine o amenin\u021bare: ploaia, nou-veni\u021bii \u00een camping care par s\u0103 nu respecte regulile, de altfel orice posibilitatea de a \u00eenc\u0103lca regulile, oricare ar fi acestea, apropiata \u0219i necesara \u00eentoarcere \u00een Rom\u00e2nia (\u201dNu exist\u0103 alt\u0103 cale dec\u00e2t s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia\u201d, p. 7), totul amenin\u021b\u0103 bruma de echilibru din via\u021ba Sofiei. Revenind la \u201dfalsa rebel\u0103\u201d care ar fi eroina Laviniei Brani\u0219te. Sofia este o obedient\u0103. Plecarea ei, \u00een urm\u0103 cu dou\u0103zeci de ani, c\u00e2nd se afla la mijlocul vie\u021bii (a plecat la 46 de ani din Rom\u00e2nia), a fost o plecare de nevoie, o necesitate dictat\u0103 de elemente exterioare (depresia dup\u0103 moartea subit\u0103 a so\u021bului, pierderea locului de munc\u0103, imposibilitatea de a g\u0103si ceva, orice, o mic\u0103 surs\u0103 de venit), nu de o dorin\u021b\u0103 de libertate \u0219i de eliberare de via\u021ba care i-a fost pl\u0103nuit\u0103. Sofia nu este o eroin\u0103 feminist\u0103, nu are niciun fel de putere, nici de temut, nici de un alt fel. Micile acte de nesupunere sunt rizibil de insignifiante: \u201da \u00eenc\u0103lcat regulile \u0219i a plantat ni\u0219te flori \u00een pietri\u0219\u201d (p. 15). De altfel, orice mic\u0103 \u00eenc\u0103lcare a regulilor \u00een campingul pe care \u00eel administreaz\u0103 \u00een ture o sperie \u0219i este mai vigilent\u0103 dec\u00e2t ar fi cazul, transform\u00e2nd tiranic rutina presupus\u0103 de administrarea un parc de rulote \u00eentr-o activitate de surveillance<\/em>: \u201dE foarte vigilent\u0103 cu clien\u021bii ei \u0219i e m\u00e2ndr\u0103 de asta, doar c\u0103 micile ei victorii sunt anulate de apatia colegilor, c\u0103rora nu le pas\u0103 de \u00een\u0219el\u0103ciunile turi\u0219tilor\u201d (p. 23). Dar acest comportament vine tot din team\u0103, din lipsa unui loc al ei, este un efect al sentimentului de alienare generat \u0219i \u00eentre\u021binut de o societate incapabil\u0103 de grij\u0103 fa\u021b\u0103 de individ, un efect al migra\u021biei \u00een mas\u0103 \u0219i al societ\u0103\u021bilor nepreg\u0103tite s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 acestor valuri de migra\u021bie. Sofia resimte alienarea nu doar spa\u021bial, ci \u0219i \u00een din punct de vedere lingvistic. Felul \u00een care folose\u0219te limba spaniol\u0103, contamin\u00e2nd sintaxa iberic\u0103 de sintaxa rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i invers, lexicul rom\u00e2nesc de lexicul spaniol, este tot un fals act de nesupunere: este similar \u00eenc\u0103lc\u0103rii regulii din camping prin plantarea unor flori \u00een pietri\u0219. Nu schimb\u0103 nimic, nu conteaz\u0103. \u00cen aceste condi\u021bii, singurul loc \u00een care Sofia se simte \u00een siguran\u021b\u0103 este rulota, locuin\u021b\u0103 vremelnic\u0103 \u0219i fragil\u0103, \u201dveche \u0219i predispus\u0103 la stric\u0103ciuni\u201d (p. 33), dar \u201dsingurul refugiu pe care-l avea\u201d (p. 32). Comportamentul de horder<\/em> (Sofia str\u00e2nge tot ce las\u0103 \u00een urm\u0103 clien\u021bii din camping, cu g\u00e2ndul s\u0103 trimit\u0103 acas\u0103) vine tot dintr-o dorin\u021b\u0103 de a-\u0219i fixa existen\u021ba cu ni\u0219te chingi materiale de ceva ce ea simte ca av\u00e2nd o oarecare stabilitatea (a avea<\/em> \u00eei d\u0103 acest sentiment de stabil, de ferm).<\/p>\n

Pentru a concluziona, personajele feminine \u00een proza studiat\u0103 pentru acest articol nu reu\u0219esc dec\u00e2t rareori s\u0103 ating\u0103 momente de pace cu sine, iar unele sunt false, a\u0219a cum \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 Sofia \u00een romanul Laviniei Brani\u0219te c\u0103 s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 ar duce sacrificiul de sine la un maximum, reprezentat de cump\u0103rarea unui apartament pentru fiul ei risipitor de avere \u0219i afec\u021biune. Altele sunt extreme, a\u0219a cum este c\u0103l\u0103toria de sute de kilometri pe care o face Lejla doar pentru a vedea un tablou v\u0103zut de fratele ei, disp\u0103rut f\u0103r\u0103 urm\u0103 \u00een timpul conflictelor interetnice din fost Iugoslavie, c\u00e2nd era doar un adolescent. Altele sunt \u00een r\u0103sp\u0103r \u0219i generatoare de triste\u021be, cum este aventura extraconjugal\u0103 a uneia dintre cele trei protagoniste din romanul Ioannei Elmy. Ce le une\u0219te pe aceste personaje este c\u0103 toate fac parte dintr-un scenariu social prestabilit \u0219i din care nu se pot desprinde indiferent c\u00e2t de departe ar pleca. Sunt femei care nu au \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 fie libere \u0219i s\u0103 simt\u0103 pl\u0103cere: dac\u0103 s-ar abandona unui sentiment de bine, ar sc\u0103dea vigilen\u021ba \u0219i lumea lor, a\u0219a fragil\u0103 cum este, s-ar n\u0103rui.<\/p>\n

 <\/p>\n

Bibliografie:<\/p>\n

Lana Basta\u0161i\u0107, Prinde iepurele<\/em> (traducere din s\u00e2rbo-croat\u0103 de Octavia Nedelcu, Black Button Books, 2023).<\/p>\n

Lavinia Brani\u0219te, Camping<\/em> (Polirom, 2025).<\/p>\n

Ioanna Elmy, N\u0103scute din vinov\u0103\u021bie<\/em> (traducere de bulgar\u0103 de Mariana Mangiulea Jatop, Polirom, 2025).<\/p>\n

***<\/p>\n

Mona Chollet, Vr\u0103jitoare. Puterea de temut a femeii rebele<\/em> (traducere din francez\u0103 de Aurelia Ulici, Black Button Books, 2023).<\/p>\n

Ed. Emily J. Hogg \u0219i Charlotte J. Fabricius, Feminized Work and the Labor of Literature <\/em>(Ediburgh University Press, 2025).<\/p>\n

Virginia Woolf, O camer\u0103 doar a ei<\/em> (traducere din englez\u0103 de Anca Dumitrescu \u0219i Elena Marcu, Black Button Books, 2018).<\/p>\n

Luce Irigaray, \u00cemp\u0103rt\u0103\u0219irea lumii<\/em> (traducere de Ovidiu Anem\u021boaicei, Editura Hecate, 2015).<\/p>\n

Luce Irigaray, This Sex Which Is Not One <\/em>(Cornell University, 1985).<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Captive \u00een vinov\u0103\u021bie. Cum se raporteaz\u0103 la pl\u0103cere personajele feminine din romane de Elmy, Basta\u0161i\u0107 \u0219i Brani\u0219te   \u201dDoar c\u00e2nd sunt singur\u0103 sunt lini\u0219tit\u0103\u201d. Cu aceast\u0103 propozi\u021bie \u00ee\u0219i \u00eencepe Ioanna Elmy romanul N\u0103scute din vinov\u0103\u021bie, ap\u0103rut anul acesta \u00een traducere rom\u00e2neasc\u0103 din limba bulgar\u0103 (Editura Polirom, 2025). Ioanna Elmy este scriitoare de origine bulgar\u0103 care […]<\/p>","protected":false},"author":4,"featured_media":9142,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[61,71,70],"tags":[],"class_list":["post-9141","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-61","category-eseu-2025","category-rezidenta-literara-2025"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9141","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9141"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9141\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9143,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9141\/revisions\/9143"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9142"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9141"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9141"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9141"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}