{"id":9137,"date":"2025-12-09T09:47:19","date_gmt":"2025-12-09T09:47:19","guid":{"rendered":"https:\/\/taifasfestival.ro\/?p=9137"},"modified":"2025-12-09T09:47:19","modified_gmt":"2025-12-09T09:47:19","slug":"balcanii-dintre-noi-ruxandra-paduraru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/balcanii-dintre-noi-ruxandra-paduraru\/","title":{"rendered":"Balcanii din(tre) noi – Ruxandra P\u0103duraru"},"content":{"rendered":"

Balcanii din(tre) noi<\/strong><\/h1>\n

Europa geografic\u0103 nu este aceea\u0219i cu Europa economic\u0103, politic\u0103 \u0219i cultural\u0103 (Tudorova, 1997).<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Un prieten plecat la studii \u00een Belgia mi-a spus la \u00eentoarcerea acas\u0103 c\u0103 niciodat\u0103 nu a fost mai con\u0219tient de identitatea lui de est-european dec\u00e2t dup\u0103 anul petrecut \u00een \u201evest\u201d. Pentru belgienii din clasa de mijloc, Rom\u00e2nia e departe. Far east<\/em>. Pentru noi, Belgia e la dou\u0103 ore cu avionul. E aproape. Cum poate aceea\u0219i distan\u021b\u0103, acela\u0219i drum cu avionul, s\u0103 fie deopotriv\u0103 aproape \u0219i departe?<\/p>\n

\u0218i de aici deriv\u0103 multe \u00eentreb\u0103ri. Ce suntem noi? Rom\u00e2ni, europeni (c\u00e2t de?), est-europeni, balcanici, estici (pentru cine), vestici (pentru cine)? Ne consider\u0103m \u201ecentral-europeni\u201d, de\u0219i Mitteleuropa r\u0103m\u00e2ne o aspira\u021bie. Apartenen\u021bele noastre sunt multiple \u0219i, mai important, contextuale.<\/p>\n

Identitatea este rela\u021bional\u0103 \u0219i \u00een proces de reconstituire, o perpetu\u0103 negociere a felulului \u00een care privim \u0219i deopotriv\u0103 suntem privi\u021bi. Na\u021bionaliatea este construit\u0103 social \u0219i istoric \u0219i este discontinu\u0103. Ce ne desemneaz\u0103 – \u201eest-european\u201d, \u201ebalcanic\u201d – \u00ee\u0219i schimb\u0103 \u00eensemn\u0103tatea \u00een func\u021bie de cine le spune \u0219i c\u00e2nd. Larry Wolff (1994) a ar\u0103tat c\u0103 \u00eens\u0103\u0219i \u00eemp\u0103r\u021birea Est\u2013Vest, \u00een forma \u00een care o folosim, e o inven\u021bie intelectual\u0103 t\u00e2rzie, de secol al XVIII-lea: o reorientare a axei conceptuale a continentului care a organizat ierarhii culturale pentru secole \u00eentregi. \u0218i atunci, cui prodest?<\/em> Pentru cine e important?<\/p>\n

\u00cen demersul de a contura m\u0103car par\u021bial r\u0103spunsuri, am \u00eenceput s\u0103 \u00eentreb printre cunoscu\u021bi \u201ece \u00ee\u021bi vine \u00een minte c\u00e2nd spui balcanic?\u201d. S-au adunat, astfel, r\u0103spunsuri precum: schimburi de m\u00e2ncare dintr-o cas\u0103 \u00een alta, \u201enominaliz\u0103ri\u201d \u00een familie pentru cel mai bun fel de s\u0103rb\u0103toare, trei zile \u0219i trei nop\u021bi nedormite \u00eenainte \u0219i dup\u0103 evenimente importante, clinchet de vase diminea\u021ba de Cr\u0103ciun sau Pa\u0219te, muzic\u0103, nerespectarea legilor, trening \u0219i semin\u021be, trolling\/ b\u0103\u0219c\u0103lia, punga cu pungi, micii, \u021big\u0103rile \u0219i mur\u0103turile, shaorma, caserole de \u00eenghe\u021bat\u0103 reutilizate pentru sarmale, punga de rafie, mersul cu \u201ena\u0219ul\u201d, engleza aproximativ\u0103, mirosurile c\u00e2nd se coc vinete \u0219i ardei toamna, \u201edescurcatul\u201d, \u201ezi ca el, da\u2019 f\u0103 ca mine\u201d, \u201esuperioritatea\u201d produsului trad\u021bional, indiferent care ar fi acela – \u021buic\u0103 sau zacusc\u0103.<\/p>\n

Cui \u00eei sunt comune aceste caracteristici? Care e firul ro\u0219u care le leag\u0103? Poate fi toleran\u021ba sau incluziunea parte din ele? C\u0103ci tema din 2025 a Festivalului de film \u0219i cultur\u0103 balcanic\u0103 – TAIFAS a fost despre aceste dou\u0103 concepte. \u00cemi propun, a\u0219adar, s\u0103 le discut prin trei grile mai largi de analiz\u0103 – a spa\u021biului geografic balcanic, a form\u0103rii Rom\u00e2niei Mari \u0219i apoi a modului \u00een care tr\u0103im \u00een ora\u0219e. F\u0103r\u0103 preten\u021bia de a fi o cercetare exhaustiv\u0103, construiesc un mozaic de idei, din diferite studii care, sper, s\u0103 deschid\u0103 noi \u00eentreb\u0103ri \u0219i unghiuri de interpretare.<\/p>\n

Mare parte din analiza despre spa\u021biul balcanic se bazeaz\u0103 pe lucrarea Mariei Tudorova, Imagining the Balkans<\/em>. \u00centrebarea de la care ea porne\u0219te studiul este cum a putut o denumire geografic\u0103 [Balcani] s\u0103 se transforme \u00eentr-una dintre cele mai puternice etichete peiorative din din rela\u021biile interna\u021bionale \u0219i din discursul general?<\/p>\n

Pentru Tudorova, estul este o categorie rela\u021bional\u0103, dependent\u0103 de punctul de observa\u021bie: germanii din est sunt \u201eestici\u201d pentru germanii din vest, polonezii sunt \u201eestici\u201d pentru germanii din est, iar ru\u0219ii sunt \u201eestici\u201d pentru polonezi. Acela\u0219i lucru se aplic\u0103 \u0219i Balcanilor, unde exist\u0103 o tendin\u021b\u0103 de a construi propriile forme interne de orientalisme. Astfel, un s\u00e2rb este \u201eestic\u201d pentru un sloven, dar un bosniac este \u201eestic\u201d pentru un s\u00e2rb, de\u0219i este situat geografic mai la vest; acela\u0219i lucru se aplic\u0103 \u0219i albanezilor care, de\u0219i se afl\u0103 \u00een vestul Balcanilor, sunt percepu\u021bi drept cei mai \u201eestici\u201d de c\u0103tre celelalte na\u021biuni balcanice. Exist\u0103 o concuren\u021b\u0103 \u00een preten\u021bia de a fi \u201emai european\u201d dec\u00e2t restul. Lucru sesizabil \u0219i \u00een interiorul grani\u021belor rom\u00e2ne\u0219ti – un moldovean e mai estic, mai ne-european pentru un b\u0103n\u0103\u021bean.<\/p>\n

Ea puncteaz\u0103 c\u0103 ba mai mult, \u00een ciuda ambiguit\u0103\u021bii pozi\u021biei de tranzi\u021bie, patosul central al tuturor discursurilor balcanice (cu excep\u021bia celui turcesc) const\u0103 \u00een convingerea c\u0103 ele nu sunt doar europene, ci s-au sacrificat pentru a salva Europa de incursiunile Asiei printr-un sacrificiu care nu le-a contaminat \u201eesen\u021ba\u201d, \u00eens\u0103. Dar f\u0103r\u0103 doar \u0219i poate mo\u0219tenirile istorice au modelat peninsula Europei de Sud-Est: mileniul bizantin, cu impactul s\u0103u profund politic, institu\u021bional, juridic, religios \u0219i cultural \u0219i jum\u0103tatea de mileniu de domina\u021bie otoman\u0103, care a dat peninsulei numele s\u0103u \u0219i a reprezentat cea mai lung\u0103 perioad\u0103 de unitate politic\u0103.<\/p>\n

Tudorova arat\u0103 c\u0103, \u00een sensul cel mai simplu, \u201ebalcanic\u201d este un nume. Ini\u021bial numele unui munte, folosit din ce \u00een ce mai des \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XV-lea, p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, c\u00e2nd a fost extins pentru a desemna \u00eentreaga peninsul\u0103 \u0219i regiune. Deci \u201eBalkan\u201d desemna un nume, din turc\u0103, care trimite la lan\u021buri \u00eemp\u0103durite \u0219i locuri pietroase. \u201eBalcanic\u201d ca metafor\u0103\u00a0 \u00eens\u0103, se contureaz\u0103 la \u00eenceputul secolului al XX-lea, c\u00e2nd termenul a c\u0103p\u0103tat o conota\u021bie peiorativ\u0103, stimulat\u0103 de evenimentele care au \u00eenso\u021bit dezintegrarea Imperiului Otoman \u0219i formarea unor state mici, slabe, economic \u00eenapoiate \u0219i dependente, aflate \u00een proces de modernizare. Dificult\u0103\u021bile acestui proces \u0219i excesele de na\u021bionalism care l-au \u00eenso\u021bit, spune ea, au f\u0103cut ca Balcanii s\u0103 devin\u0103 simbolul agresivit\u0103\u021bii, intoleran\u021bei, barbariei, semi-dezvolt\u0103rii, semi-civiliza\u021biei \u0219i semi-orientalit\u0103\u021bii.<\/p>\n

A\u0219adar, sensul geografic cap\u0103t\u0103 o turnur\u0103 spre sensul \u00eenc\u0103rcat cultural, social \u0219i politic. Balcanii au fost o punte: \u00eentre Est \u0219i Vest, \u00eentre Europa \u0219i Asia, \u00eentre \u201eetape de dezvoltare\u201d. Un sine incomplet: aproape Europa, dar niciodat\u0103 complet. Balcanii \u0219i balcanizarea devin tr\u0103s\u0103turi negative prin contrast cu o Europ\u0103 modern\u0103 \u0219i civilizat\u0103. Aceast\u0103 dinamic\u0103 se leag\u0103 de percep\u021bia conform c\u0103reia regiunea face parte din Europa, dar nu este pe deplin european\u0103 (Kojani\u0107, 2023). Unul dintre argumentele pentru care Balcanii au fost descri\u0219i drept \u201ecel\u0103lalt\u201d al Europei este construit pe ideea c\u0103 locuitorii lor nu se str\u0103duiesc s\u0103 se conformeze standardelor de comportament stabilite drept normative de c\u0103tre \u0219i pentru lumea civilizat\u0103.<\/p>\n

Cercet\u0103toarea noteaz\u0103 c\u0103 estul geografic al Europei \u0219i lumea situat\u0103 spre est erau percepute\u00a0 a fi \u00een urm\u0103 fa\u021b\u0103 de Europa occidental\u0103, \u00een special din punct de vedere economic. Din acest motiv, Estul a \u00eenceput s\u0103 fie identificat tot mai frecvent, \u0219i adesea exclusiv, cu \u00eenapoierea industrial\u0103, lipsa rela\u021biilor sociale \u0219i a institu\u021biilor avansate caracteristice Vestului capitalist dezvoltat, cu culturi considerate ira\u021bionale \u0219i supersti\u021bioase, neatinse de Iluminismul occidental.<\/p>\n

\u00cen secolele al XIX-lea \u0219i al XX-lea, \u201eoriental\u201d era asociat cu mizeria, pasivitatea, oportunismul, intrigile; \u201ebalcanic\u201d a ad\u0103ugat cruzimea, grosol\u0103nia, impredictibilitatea. R\u0103zboaiele din fosta Iugoslavie au reactivat parte din aceste cli\u0219ee \u00een discursul public \u0219i media. \u00cen locul unei discu\u021bii despre cet\u0103\u021benie, drepturi, distribu\u021bia puterii, rolul institu\u021biilor interna\u021bionale \u0219i ale marilor actori geopolitici, s-a recurs la explica\u021bii atribuite \u201etemperamentului balcanic\u201d sau\u00a0 \u201edu\u0219m\u0103niilor ancestrale\u201d.\u00a0 Dar, explic\u0103 Tudorova, nu \u201eamestecul etnic\u201d produce conflictul, ci \u021binta de uniformizare a statului-na\u021biune.<\/p>\n

Din 1918, \u00ee\u0219i continu\u0103 ea argumentul, balcanizarea a intrat \u00een vocabularul politic dup\u0103 semnarea tratatelor care au urmat Primului R\u0103zboi Mondial, tratate care au consfin\u021bit noile diviziuni ale Europei. Revista The Nineteenth Century<\/em> nota \u00een 1920 c\u0103 Fran\u021ba a acuzat Marea Britanie c\u0103 \u201eurmeaz\u0103 o politic\u0103 menit\u0103 s\u0103 balcanizeze provinciile baltice\u201d. \u00cen acela\u0219i an, Public Opinion <\/em>depl\u00e2ngea faptul c\u0103 \u201e\u00een aceast\u0103 lume nefericit\u0103 \u0219i balcanizat\u0103\u2026 fiecare stat este \u00een conflict cu vecinii s\u0103i.\u201d Un al doilea val \u00een folosirea termenului balcanizare a ap\u0103rut odat\u0103 cu \u00eenceputul procesului de decolonizare de dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n

\u00centr-un articol din Dilema din 2018, Matei Vi\u0219niec adaug\u0103 noi men\u021bion\u0103ri ale balcaniz\u0103rii \u00een presa vestic\u0103: \u201ePericolul unei balcaniz\u0103ri a Spaniei \u015fi al Europei este real\u201c, scria Le Monde pe 11 octombrie 2017. \u201eInternetul, domina\u0163ie imperial\u0103 sau balcanizare?\u201c, se \u00eentrebau \u00een septembrie 2013 doi exper\u0163i ai Institutului francez de analize strategice. \u201eOpri\u0163i balcanizarea sistemului educativ!\u201c cerea cotidianul L\u2019Humanit\u00e9, \u00een octombrie 2012.<\/p>\n

Amestecul etnic complex a fost considerat responsabil pentru instabilitatea \u0219i dezordinea peninsulei, diagnosticate ca fiind afectate de \u201ehandicapul eterogenit\u0103\u021bii.\u201d \u00centr-adev\u0103r, problema minorit\u0103\u021bilor a fost o component\u0103 endemic\u0103 a dezvolt\u0103rii statului-na\u021biune, \u00een special \u00een Europa de Est. Impuritatea rasial\u0103 era sinonim\u0103 cu dezordinea.<\/p>\n

Complexitatea etnic\u0103 a regiunii e un fapt istoric. Problemele apar atunci c\u00e2nd idealul statului-na\u021biune de omogenitate devine norm\u0103, prin dorin\u021ba de uniformitate duc\u00e2nd inevitabil la conflicte etnice. Livezeanu (1998) \u00een Cultur\u0103 si nationalism in Romania Mare 1918-1930<\/em> explic\u0103 cum Rom\u00e2nia anului 1918 a fost marcat\u0103 de procesul de reconstituire a na\u021biunii \u00een noile grani\u021be l\u0103rgite, urmare a unirii Basarabiei, Bucovinei \u0219i Transilvaniei, ceea ce a dus la dublarea teritoriului \u0219i la apari\u021bia unor profunde crize sociale \u0219i culturale. Noua Rom\u00e2nie era un stat cu o popula\u021bie nerom\u00e2neasc\u0103 de aproximativ 30%, ceea ce a generat politici de rom\u00e2nizare a ora\u0219elor, elitelor urbane \u0219i institu\u021biilor culturale, dar \u0219i tensiuni identitare care au alimentat apari\u021bia extremismului na\u021bionalist dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial. Totodat\u0103, s-a urm\u0103rit dezvoltarea elitelor de origine rom\u00e2neasc\u0103 pentru a \u00eenlocui elitele de tradi\u021bie maghiar\u0103, rus\u0103 \u0219i austriac\u0103, \u00een \u00eencercarea de a consolida noul stat unitar. Imaginea perfectei unit\u0103\u021bi mascheaz\u0103 diversitatea etnic\u0103 \u0219i regional\u0103. Na\u021bionalismul est-european interbelic a fost motivat mai mult politic dec\u00e2t economic. Pentru Rom\u00e2nia, reconstituirea na\u021biunii \u00een noile grani\u021be l\u0103rgite a \u00eensemnat redefinirea na\u021bional\u0103 \u0219i apari\u021bia unor profunde crize sociale \u0219i culturale. C\u0103lin Cotoi (2018), \u00een The geopolitical turn in interwar Romanian sociology and geography: From social reform to population exchange plans, <\/em>scrie despre preocup\u0103rile anterioare despre originile rom\u00e2nilor, autenticitatea culturii populare \u0219i amenin\u021b\u0103rile culturale impuse de modernizare. Astfel, proiectele biopolitice din Rom\u00e2nia au vizat transformarea grupurilor etnice, regionale \u0219i sociale \u00een \u201eprobleme\u201d care urmeaz\u0103 s\u0103 fie scoase la lumin\u0103 \u0219i rezolvate de o mul\u021bime de exper\u021bi care lucreaz\u0103 pentru un proiect de construire a na\u021biunii bazat pe ideea unei na\u021biuni omogene din punct de vedere etnic.<\/p>\n

Cazul rom\u00e2nesc e util de discutat: uneori refuz\u0103m eticheta \u201ebalcanic\u201d \u00een numele latinit\u0103\u021bii \u0219i al \u201emisiunii civilizatoare\u201d pe care ne-o atribuim, alteori o re\u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103m pragmatic. Sunt, totu\u0219i, o serie de asem\u0103n\u0103ri care nu pot fi trecute cu vederea. Ba mai mult, o parte sunt folosite pentru st\u00e2rnirea nostalgiei, a\u0219a cum face un influencer<\/em> italian cu origini bosniace care creeaz\u0103 videouri pe TikTok \u0219i Instagram \u00een care \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 spiritul balcanic \u00een cheie romantizat\u0103. Curtea bunicii, mesele \u00een familie, plapuma groas\u0103 sub care, copil fiind, abia te puteai mi\u0219ca, magazinul de la col\u021bul blocului unde se str\u00e2ngeau b\u0103rba\u021bii din cartier, b\u0103tr\u00e2ni pe prisp\u0103, c\u0103pi\u021be de f\u00e2n, culesul viei \u00een curte, mur\u0103turile la micul dejun, sc\u0103ldatul, ruralit\u0103\u021bi \u0219i urbanit\u0103\u021bi prezente \u00een zona asta, dar comune \u0219i altora. Fiecare videoclip creeaz\u0103 \u0219i recreeaz\u0103 \u201evia\u021ba balcanic\u0103\u201d. La \u00eenceputul fiec\u0103rei film\u0103ri apar steagurile \u021b\u0103rilor balcanice \u00een numele c\u0103rora \u0219i pe care, zice el, le reprezint\u0103. Uit\u00e2ndu-m\u0103 \u00een comentarii am v\u0103zut (\u0219i nu doar odat\u0103) adolescen\u021bi cehi care \u00eentreab\u0103 de ce nu sunt \u0219i ei inclu\u0219i. Ei, asta complic\u0103 pu\u021bin studiile balcanice. Cehia care se revendic\u0103 balcanic\u0103\u2026<\/p>\n

Revenind, \u00eens\u0103, e clar c\u0103 exist\u0103 multe asem\u0103n\u0103ri. \u00cen \u00eencercarea de a ne distan\u021ba politicos de argumentul despre ADN-ul balcanic, \u00eentrebarea r\u0103m\u00e2ne despre lucurile pe care le avem \u00een comun. O explica\u021bie vine de la Alexandru Du\u021bu (1995) care spune c\u0103 \u201eidentitatea regional\u0103 se bazeaz\u0103 mai pu\u021bin pe tr\u0103s\u0103turi comune \u0219i pe o mo\u0219tenire comun\u0103 \u0219i mai mult pe problemele comune cu care ne confrunt\u0103m cu to\u021bii. Aceste probleme au fost generate de procesul de modernizare, care a imprimat o amprent\u0103 particular\u0103 asupra tuturor popoarelor din aceast\u0103 zon\u0103.\u201d<\/p>\n

Dou\u0103 exemple de lucruri \u00een comun ale \u021b\u0103rilor din zona asta geografic\u0103 care \u00eemi suscit\u0103 interesul \u0219i care merit\u0103 fiecare c\u00e2te cercetare aprofundat\u0103 (\u0219i seperat\u0103) sunt b\u0103\u0219c\u0103lia \u0219i mirosurile specifice. B\u0103\u0219c\u0103lia poate fi interpretat\u0103 simultan ca supap\u0103 \u0219i fin reglaj social. Serbia sau Croa\u021bia \u00eei zic sprdnja<\/em>, Bulgaria podigravka<\/em>, Grecia hlevasm\u00f3s<\/em>: un tip de batjocur\u0103 familiar\u0103 care creeaz\u0103 proximitate, delimiteaz\u0103, dar nu limiteaz\u0103, form\u00e2nd o infrastructur\u0103 social\u0103 specific\u0103. Un alt element identitar e reprezentat de mirosurile prezente. De la scara blocului la ceea ce scria \u0219i Vasile Ernu despre mirosul de ardei cop\u021bi toamna, suntem vecini \u0219i conlocuitori ai unui univers olfactiv specific.<\/p>\n

Scopul textului de fa\u021b\u0103 nu e s\u0103 (ne) regl\u0103m senzorii, dar acest detur olfactiv are rolul de a schimba direc\u021bia articolului de la balcanizare la discu\u021bia despre \u201etoleran\u021b\u0103\u201d, dar nu cea din registrul declarativ (programe, campanii, slogane), ci cea din registrul material. Iar pentru asta, voi alege ca scen\u0103 ora\u0219ul. Locuirea \u00een ora\u0219 presupune coabitare \u00een spa\u021bii mici \u0219i al\u0103turi de al\u021bii. Spa\u021bii publice \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite. Marcate de mirosuri.<\/p>\n

Mirosurile cartografiaz\u0103 ora\u0219ul. George Orwell a rezumat \u00een patru cuvinte distinc\u021bia olfactiv\u0103 de clas\u0103: \u201eclasa de jos miroase\u201d. Modernitatea clasei de mijloc s-a prezentat \u0219i s-a legitimat ca inodor\u0103. \u00centr-un imaginar vizual-auditiv (produc\u021bia hollywoodian\u0103 e exemplar\u0103), mirosul e evacuat, mascat, corectat, iar acolo unde reapare – tramvai, pia\u021b\u0103, scar\u0103 de bloc – devine indicator moral. Politicile igienei au func\u021bionat adesea ca instrument de disciplinare: igiena ca moral\u0103 \u0219i urbanism, nu doar ca s\u0103n\u0103tate public\u0103. \u201eCur\u0103\u021benia\u201d e criteriu, \u201edezordinea\u201d e tradus\u0103 olfactiv; se controleaz\u0103 corpurile \u201e\u00een plus\u201d, \u201eout of place\u201d, cum ar spune Mary Douglas. Tot \u00een aceea\u0219i logic\u0103 discutat\u0103 \u0219i la \u00eenceput, a unor norme impuse de o Europ\u0103 vestic\u0103 care \u00ee\u0219i proclam\u0103 status quo-ul de putere \u201ecivilizat\u0103\u201d \u0219i \u201ecivilizatoare\u201d.<\/p>\n

E motivul pentru care m\u0103 intereseaz\u0103 cum mirosurile devin parte a unei geografii morale a ora\u0219ului: ce mirosuri sunt legitime \u00eentr-o cafenea de specialitate, care sunt tolerate \u00een pia\u021b\u0103, care devin \u201enepermise\u201d \u00een transportul public? Ce corpuri produc aceste mirosuri? Cine decide ce e tolerabil? Exist\u0103 mirosuri sim\u021bite de \u201eceilal\u021bi\u201d \u0219i folosite ca p\u00e2rghie \u00een critica dezordinii balcanice?<\/p>\n

Scriam \u00eentr-un articol dedicat construc\u021biei olfactive a Celuluilat (P\u0103duraru, 2023) despre faptul c\u0103 problema mirosurilor ur\u00e2te care trebuie eradicate prin \u00eendep\u0103rtarea sursei care le provoac\u0103 este o tem\u0103 recurent\u0103, reg\u0103sit\u0103 at\u00e2t la nivel individual, de la discursurile despre mirosurile din autobuze, aeroporturi, spa\u021bii publice \u00een general, c\u00e2t \u0219i la nivel institu\u021bional, atunci c\u00e2nd, de exemplu, autorit\u0103\u021bile locale vor s\u0103 cure\u021be anumite zone de mirosurile pestilen\u021biale provocate de comunit\u0103\u021bi \u201epoluatoare\u201d. Cur\u0103\u021benia este v\u0103zut\u0103 de clasa de mijloc ca o obliga\u021bie social\u0103, cu accent pe social, c\u0103ci murd\u0103ria, cel mai adesea, este discutat\u0103 dintr-o perspectiv\u0103 \u00een care devine pericol pentru altcineva, \u0219i nu \u00een sine pentru cei \u201emurdari\u201d. Vocabularul \u201epurit\u0103\u021bii\u201d claselor de mijloc \u0219i de sus este articulat peste discursurile cur\u0103\u021beniei \u0219i salubriz\u0103rii. Astfel, unul dintre cele mai mari proiecte de dezvoltare ale modernit\u0103\u021bii impus vreodat\u0103 este cel al cur\u0103\u021beniei ca salvare social\u0103 (Le Breton, 2020). Hegemonia cur\u0103\u021beniei a fost impus\u0103 \u0219i instrumentalizat\u0103 pentru a justifica disciplinarea subiec\u021bilor subordona\u021bi \u00een numele civiliz\u0103rii \u0219i al dezvolt\u0103rii urbane. Putem vorbi de o coerci\u021bie institu\u021bionalizat\u0103 care invoc\u0103 un sistem de valori care stabile\u0219te doar unele mirosuri ca fiind acceptabile \u0219i care contribuie la demarcarea unor spa\u021bii sau persoane ca fiind vulgare. Politicile igienei au avut drept scop, pe de o parte, neutralizarea murd\u0103riei, a mirosurilor ur\u00e2te, eradicarea condi\u021biilor nesanitare \u0219i crearea unei infrastructuri mai bune pentru coabitare. Pe de alt\u0103 parte, aceste politici au dus \u00een numele progresului la controlul \u0219i suprimarea unor straturi sociale asociate cu haosul. Astfel, igiena a fost \u00eentotdeauna un instrument convenabil pentru a lupta cu al\u021bi oameni – americani scandaliza\u021bi de murd\u0103ria europenilor, nazi\u0219ti care invocau mirosul evreilor (foetor judaicus<\/em> \u2013 duhoarea \u00eenn\u0103scut\u0103 a evreului \u2013 a fost un laitmotiv al discursului antisemit), musulmani considera\u021bi ca fiind suspect de cura\u021bi, muncitori c\u0103rora li se oprea accesul \u00een diverse medii dac\u0103 nu \u00eendeplineau standardele de cur\u0103\u021benie. Poate, a\u0219 ad\u0103uga, un instrument al dec\u0103derii din \u201eciviliza\u021bie\u201d a balcanicilor?<\/p>\n

\u021aichindeleanu (2019) spune c\u0103 ora\u0219ele sunt prin excelen\u021b\u0103 locul de v\u00e2nzare a visului occidental al modernit\u0103\u021bii. O modernitate \u0219i o civilizare \u00een care ordinea \u0219i controlul sunt cuvinte cheie. Deschiz\u00e2nd discu\u021bia \u0219i mai mult, spa\u021biile publice dintr-un ora\u0219 sunt medii prielnice pentru a analiza \u0219i cerceta toleran\u021ba \u0219i incluziunea. Cine e vizibil? Cine e reprezentat \u00een acel spa\u021biu?<\/p>\n

Gestionarea spa\u021biilor publice prin bariere fizice \u0219i psihologice a dus la apari\u021bia unui ora\u0219 al excluderii. Barierele fizice (borduri \u00eenalte, trafic intens, \u00eentuneric etc.) pot exclude complet anumite grupuri, \u00een special persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi, p\u0103rin\u021bii cu copii mici \u00een c\u0103rucioare \u0219i v\u00e2rstnicii din utilizarea spa\u021biului public. Barierele psihologice (frica, suspiciunea, tensiunile \u0219i conflictele dintre grupuri sociale diferite, precum \u0219i prezen\u021ba \u201eindezirabililor\u201d) sunt la fel de importante. Ele duc la fragmentarea activit\u0103\u021bilor \u00een func\u021bie de v\u00e2rst\u0103, clas\u0103, etnie, ras\u0103, ocupa\u021bie, rezult\u00e2nd \u00een apari\u021bia unor spa\u021bii apropriate de anumite grupuri, unde ceilal\u021bi se simt ca str\u0103ini sau simpli oaspe\u021bi (Pojani \u0219i Maci, 2015).<\/p>\n

\u00cen multe ora\u0219e post-socialiste, invazia ma\u0219inilor a reconstruit via\u021ba public\u0103: str\u0103zi cople\u0219ite, pie\u021be transformate \u00een turbioane de trafic, trotuare disputate \u00eentre pietoni \u0219i autovehicule, \u00een timp ce spa\u021biile odinioar\u0103 \u201eale tuturor\u201d devin spa\u021bii ale consumului pl\u0103tit (Pucher \u0219i Buehler, 2005). So<\/p>\n

Mai mult, proliferarea noilor spa\u021bii private de socializare reprezint\u0103 o amenin\u021bare major\u0103 la adresa \u00eens\u0103\u0219i no\u021biunii de via\u021b\u0103 public\u0103, despre care Paul Breazu (2025) a scris \u00een Dilema un articol foarte bun despre privatizarea soft<\/em> a vie\u021bii publice, spa\u021bii care dicteaz\u0103 cine are voie s\u0103 fie acolo, s\u0103 z\u0103boveasc\u0103, s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103. Conceptul de spa\u021biu public s-a extins acum pentru a include spa\u021bii publice privatizate (sau spa\u021bii private publicizate), precum mallurile, parcurile tematice, dar \u0219i baruri, taverne, saloane de \u00eenfrumuse\u021bare, s\u0103li de biliard, cafenele, libr\u0103rii, s\u0103li de fitness, magazine video etc. Astfel, odat\u0103 ce p\u0103r\u0103sesc locuin\u021ba, oamenii socializeaz\u0103 mai ales \u00een aceste locuri \u00een care accesul este dependent de consum. Cum putem vorbi de incluziune (un cuv\u00e2nt adesea folosit \u00een designul urban) c\u00e2nd o parte a locuitorilor sunt exclu\u0219i de la bun \u00eenceput?<\/p>\n

\u00cen centrele ora\u0219elor, tot mai multe forme de utilizare public\u0103 a spa\u021biului sunt interzise \u0219i supravegheate, control\u00e2nd prin paz\u0103 privat\u0103 str\u0103zile \u0219i pie\u021bele locale \u0219i interzic\u00e2nd activit\u0103\u021bi considerate \u201epoluatoare\u201d, fie vizual, fie fonic sau olfaciv – de la consumul de alcool \u0219i fumat p\u00e2n\u0103 la skateboarding \u0219i cer\u0219it. Adic\u0103 deplaseaz\u0103 problemele sociale \u00een afara spa\u021biului vizibil (Pojani \u0219i Maci, 2015). Acest lucru se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 statul a transferat puterea de gestionare a spa\u021biului public c\u0103tre actori priva\u021bi, prin privatizarea infrastructurii rutiere; \u00eenchirierea spa\u021biilor publice pentru evenimente comerciale; v\u00e2nzarea spa\u021biilor de publicitate \u00een \u0219i \u00een jurul spa\u021biilor publice; permiterea extinderii intereselor comerciale, cum ar fi terasele cafenelelor, pe trotuarele spa\u021biilor publice; autorizarea cre\u0103rii de pie\u021be corporative (corporate plazas<\/em>), care sunt aparent deschise publicului, dar inaccesibile persoanelor cu venituri mici \u0219i \u00eencurajarea form\u0103rii de entit\u0103\u021bi private (business improvement districts sau BIDs).<\/p>\n

\u201eOra\u0219ul civilizat\u201d se scrie \u0219i cu alte semne, prin arhitectura ostil\u0103 (\u021bepi sub poduri, b\u0103nci care nu permit \u0219edere prelungit\u0103, mobilier care se \u201e\u00eencuie\u201d noaptea). Pe scurt, incluziunea nu \u021bine doar de discursuri oficiale sau evenimente, ci de infrastructuri. O bordur\u0103 prea \u00eenalt\u0103, o banc\u0103 g\u00e2ndit\u0103 \u201eantisistat\u201d, un parc cu reguli excesive demonstreaz\u0103 c\u0103 ora\u0219ul nu este \u201epentru to\u021bi\u201d. Civiliza\u021bia e p\u0103strat\u0103 \u201ecurat\u0103\u201d; dezordinea e \u00eempins\u0103 \u00een afar\u0103 sub presiunea reconversiilor neoliberale \u0219i a gentrific\u0103rilor punctuale.<\/p>\n

\u00cen acest peisaj, Timi\u0219oara e un laborator bun. Ora\u0219 de frontier\u0103, cu straturi habsburgice, industrializat \u00een perioada socialist\u0103, reinventat cultural dup\u0103 2000, Timi\u0219oara performeaz\u0103 o toleran\u021b\u0103 patrimonializat\u0103: un capital simbolic, o declara\u021bie a convie\u021buirii interetnice, a civilit\u0103\u021bii, a europenit\u0103\u021bii, lucru care atrage investi\u021bii culturale \u0219i \u00eentre\u021bine un orizont aspira\u021bional. Brandul \u201eTimi\u0219oara altfel\u201d, \u201eoccidental\u0103\u201d, \u201ecivilizat\u0103\u201d produce m\u00e2ndrie local\u0103 dar, simultan, ascunde tensiuni: gentrific\u0103ri, exproprieri, periferii care nu \u00eencap \u00een ora\u0219, decalaje de infrastructur\u0103. Incluziunea devine produs institu\u021bional (proiecte, ONG-uri, expozi\u021bii) mai mult dec\u00e2t rela\u021bional.<\/p>\n

\u021aichindeleanu (2019) vorbe\u0219te despre aceste scheme neoliberale care \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 o \u201ediversitate estetizat\u0103 \u0219i atent controlat\u0103, doar pentru a o vinde, ascunz\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp rasismul institu\u021bional prevalent, intensificarea inegalit\u0103\u021bilor \u00een mediul urban occidental, militarizarea f\u0103r\u0103 precedent a for\u021belor de ordine din ora\u0219ele occidentale \u0219i cre\u0219terea num\u0103rului de oameni f\u0103r\u0103 ad\u0103post\u201d.<\/p>\n

Timi\u0219oara, astfel, \u00ee\u0219i negociaz\u0103 \u201emitteleuropenitatea\u201d prin \u00eendep\u0103rtarea de balcanici, plas\u00e2ndu-se ca tolerant\u0103, incluziv\u0103. \u201eCel mai occidental ora\u0219 al Rom\u00e2niei\u201d prin care toleran\u021ba \u0219i incluziunea minorit\u0103\u021bilor balcanice prezente fizic (\u0219i cultural) \u00een acest spa\u021biu, \u00eentr-un mod sofisticat, \u00eenseamn\u0103 chiar \u00eendep\u0103rtarea de tot ce ar putea fi peiorativ din filonul balcanic.<\/p>\n

Cine performeaz\u0103 toleran\u021ba \u0219i pentru cine? \u00cen acest registru, felul \u00een care ne numim\/ suntem numi\u021bi are consecin\u021be imediate. Termenii creeaz\u0103 a\u0219tept\u0103ri, justific\u0103 politici, hr\u0103nesc ne\u00eencredere sau exotizare. Apartenen\u021b\u0103 sau excludere. Rom\u00e2nia nu se afl\u0103 geografic \u00een Balcani, dar suntem (uneori) balcanici. Definirea oric\u0103rei \u00eenc\u0103dr\u0103ri, dar mai ales fiin\u021barea \u00een parametri (auto)programa\u021bi, precum am v\u0103zut, reprezint\u0103 un proces continuu. Precum \u0219i delimitarea regiunii balcanice care este un efort constant al geografilor, antropologilor, entit\u0103\u021bilor politice (de la Na\u021biunile Unite p\u00e2n\u0103 la organiza\u021bii nonguvernamentale locale), economi\u0219tilor, scriitorilor, istoricilor \u0219i altor speciali\u0219ti, at\u00e2t din interiorul, c\u00e2t \u0219i din afara acestui spa\u021biu (https:\/\/anthropology.iresearchnet.com\/balkans\/<\/a>).<\/p>\n

Atunci, \u00eentrebarea de la \u00eenceput \u201ece suntem noi?\u201d pare c\u0103 depinde destul de mult de spiritul vremurilor. O idee pe care mi-am notat-o \u00een telefon. Autocorrectul tastaturii a schimbat din \u201espirit\u201d \u00een \u201e\u0219pri\u021b\u201d. Spiritul vremurilor (Zeitgeist<\/em>) sau \u0219pri\u021bul vremurilor (Spritzgeist<\/em>), asta r\u0103m\u00e2ne dilema.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>Bibliografie<\/u><\/em><\/p>\n

Breazu, P. (2025). \u00centr-un col\u021b de cafenea: Bucure\u0219tiul, \u00eentre reinventarea trecutului \u0219i importul de viitor. https:\/\/www.dilema.ro\/tema-saptaminii\/intr-un-colt-de-cafenea-bucurestiul-intre-reinventarea-trecutului-si-importul-de-viitor<\/a><\/p>\n

Cotoi, C. (2018). The geopolitical turn in interwar Romanian sociology and geography: From social reform to population exchange plans. History of the Human Sciences, 32(2), 76-100. https:\/\/doi.org\/10.1177\/0952695118771248<\/a> (Original work published 2019)<\/p>\n

Douglas, M. (1966). Purity and Danger, Frederick A. Preager, New York<\/p>\n

Du\u021bu, A. (1995). \u201cNational and Regional Identity in Southeast Europe,\u201d Gu\u0308nay G\u00f6ksu \u00d6zdo an, Kem\u00e2li Saybas\u00b8ili, eds., Balkans: A Mirror of the New International Order, Istanbul: EREN<\/p>\n

Hyde, A. (2006). Offensive Bodies, pp 95\u2013112 in The Smell Culture Reader, (ed)Drobnick, J. New York: Berg.<\/p>\n

Kojani\u0107, O.\u00a0 (2023). Anthropology of the Balkans. Oxford Research Encyclopedia of Anthropology. Retrieved 3 Nov. 2025, from https:\/\/oxfordre.com\/anthropology\/view\/10.1093\/acrefore\/9780190854584.001.0001\/acrefore-9780190854584-e-616<\/a><\/p>\n

Le Breton, D. (2020 [2006]). Sensing the World. An anthropology of Senses. New York: Routledge<\/p>\n

Livezeanu, I. (1998). Cultura si nationalism in Romania Mare 1918-1930. Bucure\u0219ti: Humanitas<\/p>\n

MacPhee, M. (1992) Deodorized Culture: Anthropology of Smell in America, Arizona Anthropologist, 8(0), pp. 89\u2013102<\/p>\n

P\u0103duraru, R. (2023). Construirea unui Cel\u0103lalt olfactv. \u00cen Antropedia.\u00a0\u00a0 https:\/\/antropedia.com\/sfertulacademic\/ruxandra-paduraru-construirea-unui-celalalt-olfactiv\/<\/a><\/p>\n

Pojani, D., & Maci, G. (2015). The Detriments and Benefits of the Fall of Planning: The Evolution of Public Space in a Balkan Post-socialist Capital. Journal of Urban Design, 20(2), 251\u2013272. https:\/\/doi.org\/10.1080\/13574809.2015.1009013<\/a><\/p>\n

Pojani, D. \u0219i Maci, G. (2015). The Detriments and Benefits of the Fall of Planning: The Evolution of Public Space in a Balkan Post-socialist Capital. Journal of Urban Design, 20(2), 251\u2013272. https:\/\/doi.org\/10.1080\/13574809.2015.1009013<\/a><\/p>\n

Pucher, J. \u0219i Buehler, R. (2005). \u201cTransport Policy in Post-Communist Europe.\u201d In Handbook of Transport Strategy, Policy and Institutions, edited by D. Hensher and K. Button, 725\u2013743. Amsterdam: Elsevier<\/p>\n

\u021aichindeleanu, O. (2019). O re-educa\u021bie estetic\u0103: Ora\u0219ul creativ \u0219i ruinele capitaliste. \u00cen hipsteri, bobos \u0219i clase creative, coord. Ciprian, S. \u0219i Gu\u021bu, D. Cartier, Chi\u0219in\u0103u<\/p>\n

Tudorova, M. (1997). Imagining the Balkans. Oxford: Oxford University Press<\/p>\n

Vi\u0219niec, M. (2018). Balcanizare \u0219i pavlovizare. Dilema, https:\/\/dilemaveche.ro\/sectiune\/editoriale-si-opinii\/pe-ce-lume-traim\/balcanizare-si-pavlovizare-624701.html<\/a><\/p>\n

Wolff, L. (1994). Inventing Eastern Europe, The Map of Civilization on the Mind of the Enlightenment, Stanford, Calif.: Stanford University Press<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Balcanii din(tre) noi Europa geografic\u0103 nu este aceea\u0219i cu Europa economic\u0103, politic\u0103 \u0219i cultural\u0103 (Tudorova, 1997).   Un prieten plecat la studii \u00een Belgia mi-a spus la \u00eentoarcerea acas\u0103 c\u0103 niciodat\u0103 nu a fost mai con\u0219tient de identitatea lui de est-european dec\u00e2t dup\u0103 anul petrecut \u00een \u201evest\u201d. Pentru belgienii din clasa de mijloc, Rom\u00e2nia e […]<\/p>","protected":false},"author":4,"featured_media":9138,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[61,71,70],"tags":[],"class_list":["post-9137","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-61","category-eseu-2025","category-rezidenta-literara-2025"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9137","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9137"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9137\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9140,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9137\/revisions\/9140"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9138"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9137"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9137"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9137"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}