{"id":8322,"date":"2024-10-31T11:26:36","date_gmt":"2024-10-31T11:26:36","guid":{"rendered":"https:\/\/taifasfestival.ro\/?p=8322"},"modified":"2024-10-31T11:26:36","modified_gmt":"2024-10-31T11:26:36","slug":"timisoara-zenit-si-nadir-balcanic-goran-mrakic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/timisoara-zenit-si-nadir-balcanic-goran-mrakic\/","title":{"rendered":"TIMI\u0218OARA \u2013 ZENIT \u0218I NADIR BALCANIC – Goran Mraki\u0107"},"content":{"rendered":"

Ca de obicei, sunt \u00een \u00eent\u00e2rziere. Cu textele pe care trebuie s\u0103 le predau, cu proiectele, cu g\u0103sirea unui angajament, cu men\u021binerea echilibrului \u0219i, \u00een general, cu via\u021ba. \u00cen ora\u0219 e \u00een desf\u0103\u0219urare <\/span>Taifas, <\/span><\/i>un festival cu specific balcanic, etichet\u0103 de care \u00eens\u0103 se fere\u0219te mult\u0103 lume bun\u0103. S\u0103racilor \u0219i celor care se men\u021bin cu greu pe linia de plutire \u00eentre dou\u0103 salarii sau dou\u0103 rate le pas\u0103 mai pu\u021bin cum se nume\u0219te spa\u021biul geografic \u00een care-\u0219i duc existen\u021ba. Elita cultural\u0103 a burgului se zbate de ceva vreme s\u0103 ne debalcanizeze pentru a ne putea (re)integra mai bine \u00een Mitteleuropa. Problema unor intelectuali de sistem e c\u0103 opiniile lor politice sunt, \u00een general, previzibile \u0219i maniheiste, ancorate \u00een realitatea interesului personal \u0219i imediat. Indiferent de sistemul c\u0103ruia \u00eei slujesc, creioneaz\u0103 mereu \u00een nuan\u021be grave, cu tu\u0219 negru, diferen\u021bele dintre bine \u0219i r\u0103u. \u00centre bad guys \u0219i good guys. Doar c\u0103 lumea real\u0103 nu prea arat\u0103 \u0219i nu func\u021bioneaz\u0103 a\u0219a.\u00a0<\/span><\/p>\n

M\u0103 plimb noaptea prin Pia\u021ba Lahovary cu regizorul Bruno Ankovi\u0107 dup\u0103 premiera pe t\u0103r\u00e2m rom\u00e2nesc a filmului s\u0103u <\/span>Proslava. <\/span><\/i>Discut\u0103m vrute \u0219i nevrute \u00een fa\u021ba unei sticle de vin ro\u0219u la barul<\/span> Reciproc. <\/span><\/i>\u00cei spun c\u0103 a doua zi organizez un eveniment cultural cu specific iugoslav \u0219i-l invit s\u0103 treac\u0103 dac\u0103 are chef. La \u00eentrebarea despre ce-i vorba acolo, \u00eei r\u0103spund printr-un cuv\u00e2nt care \u00eemi vine pe loc, ca prin magie, din neantul imagina\u021biei: <\/span>neozenitism. <\/span><\/i>Adic\u0103 muzic\u0103 punk-rock \u0219i new wave de la \u00eenceputul anilor `80, atelier de benzi desenate underground \u0219i lansarea fanzinei literare dedicate autorilor neconsacra\u021bi Zeleni konj (Calul verde), singura de acest profil \u00een limba s\u00e2rb\u0103 din Rom\u00e2nia. Totul asezonat cu ple\u0219cavi\u021be \u0219i burek, \u00een cel mai pur stil est-european. Omul a venit \u0219i nu i-a venit s\u0103 cread\u0103 c\u0103-n Timi\u0219oara zilelor noastre cineva ascult\u0103 trupe prekum Paraf, Termiti, Pekin\u0161ka Patka, Disciplina Ki\u010dme, KUD Idijoti, \u0160arlo Akrobata, etc. \u00cen punkul iugoslav s-au \u00eentrep\u0103truns conceptele avangardi\u0219tilor zeniti\u0219ti din anii `20 \u0219i antiestetica tinerilor r\u0103zvr\u0103ti\u021bi \u0219i marginaliza\u021bi de la sf\u00e2r\u0219itul anilor `70 din Occident. Nihilism balcanic pe ritmurile clasei muncitoare britanice.\u00a0<\/span><\/p>\n

Timi\u0219oara a fost, f\u0103r\u0103 doar \u0219i poate, un ora\u0219 de la periferia Imperiului Habsburgic \u0219i a Europei Centrale, doar c\u0103 \u00eentre timp a c\u0103p\u0103tat \u0219i u\u0219oare nuan\u021be de Isarl\u00e2k, care nu fac dec\u00e2t s\u0103-i sporeasc\u0103 farmecul. Totul depinde de dozaj, pentru mine e important e s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o surs\u0103 inepuizabil\u0103 de inspira\u021bie. A nu se uita faptul c\u0103 Banatul a fost pa\u0219al\u00e2c \u00eentre 1552 \u0219i 1716, chiar dac\u0103 \u00een prezent a fost \u0219tears\u0103 aproape orice urm\u0103 a prezen\u021bei otomane \u00een zon\u0103. Travers\u0103m o perioad\u0103 interesant\u0103, a redescoperirilor identitatare \u0219i regionale, a reconfigur\u0103rilor geostrategice \u0219i empirice. Balcanii au fost mai mereu un spa\u021biu al contradic\u021biilor, antagonismelor \u0219i paradoxurilor. Pe c\u00e2t de creativ, debordant, colorat \u0219i plin de via\u021b\u0103 este \u00een unele situa\u021bii spiritul acestor meleaguri, pe at\u00e2t de mari sunt tragediile \u0219i traumele provocate de paranoia micilor diferen\u021be. Din vremea ilirilor \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi popoarele b\u0103\u0219tina\u0219e, dar \u0219i cele care li s-au alipit ulterior, par s\u0103 repete la nesf\u00e2r\u0219it acelea\u0219i gre\u0219eli \u0219i p\u0103cate. <\/span>Divide et impera <\/span><\/i>\u00een cea mai pur\u0103 form\u0103. Cu toate astea, Timi\u0219oara a reu\u0219it s\u0103-\u0219i creeze o proprie stare de spirit, \u00een care raportarea la ni\u0219te valori culturale comune a fost mai important\u0103 dec\u00e2t originea etnic\u0103 \u00een sine. Cred c\u0103 numai aici e posibil ca ga\u015fca de la agen\u021bia de pariuri din cartier s\u0103-i spun\u0103 albanezului ce lucreaz\u0103 la brut\u0103rie “s\u00e2rbule” f\u0103r\u0103 ca acesta s\u0103 se supere.<\/span><\/p>\n

Eu greu de explicat \u00een cuvinte de ce-mi place \u0219i displace \u00een acela\u0219i timp un spa\u021biu sau un fenomen, a\u0219a c\u0103 voi \u00eencerca s\u0103 surprind \u00een r\u00e2ndurile ce urmeaz\u0103, cu o inevitabil\u0103 doz\u0103 de subiectivism, c\u00e2teva aspecte ale mentalit\u0103\u021bii comune balcanice baz\u00e2ndu-m\u0103, evident, pe propria experien\u021b\u0103.<\/span><\/p>\n

CULTURA ORAL\u0102<\/i><\/b><\/p>\n

Imagineaz\u0103-\u021bi, intri \u00eentr-un birt care duhne\u0219te a fum de \u021big\u0103ri, ca pe vremuri. Organizezi un evenimet neozenitist, de promovare a spiritului balcanic, \u00een care \u00eenc\u0103 mai crezi \u00een ciuda tuturor contraargumentelor solide. Faci slalom nocturn printre sticle de bere, \u0219piluri de c\u0103r\u021bi, postere decolorate \u0219i steaguri ale rebelilor de odinioar\u0103. O plosc\u0103 de coniac de cas\u0103, denumit\u0103 generic \u201dMetallica\u201d, circul\u0103 din m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, ca \u00eentr-o deplasare oniric\u0103. Se discut\u0103 despre politic\u0103, r\u0103zboi, literatur\u0103 \u0219i, mai presus de orice, se \u201ddau dume\u201d despre tot \u0219i toate. Ascul\u021bi, poveste\u0219ti, r\u00e2zi. Ai vrea s\u0103 po\u021bi re\u021bine c\u00e2t mai multe secven\u021be din acest vodevil spontan \u0219i g\u0103l\u0103gios, dar \u0219tii c\u0103 p\u00e2n\u0103 m\u00e2ine toate se vor risipi spre un Neverland al sarcasmului.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00cenclina\u021bia spre batjocur\u0103, der\u00e2dere, b\u00e2z\u0103 \u0219i oha e \u00eenscris\u0103 \u00een codul genetic al fiin\u021bei colective balcanice. <\/span>Cineva \u00eencearc\u0103 s\u0103 defineasc\u0103 chintesen\u021ba electoratului mioritic aduc\u00e2nd \u00een discu\u021bie erec\u021bia ciob\u0103na\u0219ului care s-a pozat la st\u00e2n\u0103 l\u00e2ng\u0103 Elena Udrea. Altcineva evoc\u0103 dezm\u00e2\u021bul de la C\u0103c\u00e2na (fabulos nume!) al\u0103turi de spicuiri din eseul lui Octavian Paler “Don Quijote era nebun?”, \u00een care se explic\u0103, printre altele, de ce n-ar fi putut s\u0103 fie niciodat\u0103 rom\u00e2n celebrul cavaler spaniol. Cum s\u0103 fii eroic \u00eempotriva cuiva care spune bancuri \u015fi care amenajeaz\u0103 c\u00e2te un talcioc pe orice Golgot\u0103, se \u00eentreba autorul?\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00ce\u021bi mai iei o bere \u0219i tragi cu urechea la trecerea irecuperabil\u0103 a timpului. Din boxele laptopului r\u0103zbat sonorit\u0103\u021bi vesele \u0219i grave, de la Creedence Clearwater Revival la Bauhaus, de la Vangelis la Joy Division \u0219i de la Bajaga la Erode, o trup\u0103 de punkeri din Italia. Asi\u0219ti la discu\u021bii aprinse, angajate \u0219i motivate ideologic, care e\u0219ueaz\u0103, invariabil, \u00een b\u0103\u0219c\u0103lie. Nimic nu pare suficient de m\u0103re\u021b sau demn de respect pentru a nu fi p\u00e2ng\u0103rit dup\u0103 ce se \u201ddezgroap\u0103 securea mi\u0219toului\u201d.\u00a0<\/span><\/p>\n

Becul din wc-ul pentru b\u0103rba\u021bi nu func\u021bioneaz\u0103, dar nimeni nu pare deranjat s\u0103 se u\u0219ureze cu u\u0219a \u00eentredeschis\u0103. O fraternizare dezinhibant\u0103 \u00eentru grosol\u0103nie. Te plimbi cu g\u00e2ndul prin labirintul \u00eentortocheat de amintiri, povestiti \u0219i istorisiri bahice ale comesenilor. Exist\u0103 ceva lynchian \u00een oameni. Dac\u0103 ai cere o foaie \u0219i un pix \u0219i te-ai apuca s\u0103 scrii ce-\u021bi trece \u00een acest moment prin cap, ceilal\u021bi te-ar privi ca pe un ciudat. Nu-\u021bi po\u021bi permite s\u0103 \u00eentrerupi magia irepetabilit\u0103\u021bii clipei, nu po\u021bi strica farmecul evoc\u0103rilor orale \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 le prinzi \u00een capcana cuvintelor a\u0219ternute pe h\u00e2rtie.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u201d\u0218tii ce \u00eenseamn\u0103, de fapt, progresul, emanciparea, ridicarea nivelului de trai, kilu` meu?\u201d gl\u0103suie\u0219te cineva. \u201dPe vremuri be\u021bivii \u00eentrebau la plecare dac\u0103 au pl\u0103tit tot ce-au b\u0103ut, azi \u00eentreab\u0103 dac-au b\u0103ut tot ce-au pl\u0103tit. D\u0103-\u021bi-i, b\u0103, \u00een plm!\u201d Sim\u021bi c\u0103 te ia somnul, e\u0219ti ame\u021bit. \u00cembraci geaca \u00eemb\u00e2csit\u0103 de fum \u0219i iei la pas ora\u0219ul care miroase a parfum din alt\u0103 epoc\u0103. Pe Podul de Fier dai nas \u00een nas cu o \u021biganc\u0103 care cer\u0219e\u0219te un leu. Sco\u021bi o bancnot\u0103 de cinci \u0219i i-o \u00eentinzi. \u201dS\u0103-\u021bi dea Dumnezeu s\u0103n\u0103tate \u0219i moarte u\u0219oar\u0103, s\u0103 nu te chinui, c\u0103 e\u0219ti om bun\u201d, \u00ee\u021bi zice disp\u0103r\u00e2nd \u00een noapte.<\/span><\/p>\n

PROTOCRONISMUL<\/i><\/b><\/p>\n

Acum c\u00e2\u021biva ani cineva m-a ad\u0103ugat \u00eentr-un grup de paraistorici \u00een care m-am delectat, la propriu, citind vreo jum\u0103tate de or\u0103 comentariile sub o postare despre \u201dadev\u0103rata\u201d istorie a Balcanilor. Chiar dac\u0103 personal am destule dubii fa\u021b\u0103 de istoriografia oficial\u0103, pe care de multe ori o consider mult prea pasiv\u0103 \u0219i conformist\u0103, disputa unui albanez, a unui rom\u00e2n, a unui bulgar \u0219i a unui s\u00e2rb pe tema \u201dcelui mai vechi popor din Balcani\u201d (\u0219i implicit din lume), mi-a umplut sufletul de nectar.\u00a0<\/span><\/p>\n

Mi se pare fascinant c\u0103 exist\u0103 oameni convin\u0219i c\u0103-\u0219i cunosc descenden\u021ba direct\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103 cu 30.000 de ani, c\u0103 au descrifat codul secret al limbii lui Dumnezeu, c\u0103 str\u0103mo\u0219ii lor au colonizat p\u0103m\u00e2ntul din Peru p\u00e2n\u0103 \u00een Japonia \u0219i c\u0103 to\u021bi vecinii lor sunt, f\u0103r\u0103 excep\u021bie, ni\u0219te uzurpatori \u0219i barbari.\u00a0<\/span><\/p>\n

Asta \u00een condi\u021biile \u00een care propriile guverne \u0219i elite \u00eei trateaz\u0103 ca pe ni\u0219te paria \u0219i fac tot posibilul s\u0103-i men\u021bin\u0103 \u00een mizerie, s\u0103r\u0103cie \u0219i dezbinare. Nu degeaba scria Celine: \u201dNiciodat\u0103, sau aproape niciodat\u0103, cei ne\u00eensemna\u0163i nu se \u00eentreab\u0103 care sunt cauzele tuturor relelor ce le \u00eendur\u0103. Se ur\u0103sc doar unii pe al\u0163ii \u015fi asta-i de ajuns.\u201d<\/span><\/p>\n

Mi-am adus aminte cu aceast\u0103 ocazia cum c\u00e2ntau ni\u0219te l\u0103utari \u021bigani \u00eentr-un film noir s\u00e2rbesc din 1968: “Bi\u0107e skoro propast sveta, nek propadne nije \u0161teta” (“Va veni \u00een cur\u00e2nd sf\u00e2r\u0219itul lumii, s\u0103 se sf\u00e2r\u0219easc\u0103, nu-i nici o pagub\u0103\u201d).<\/span><\/p>\n

SUPRAREALISMUL<\/i><\/b><\/p>\n

Un cunoscut virtual mi-a scris la moartea fostului primar al Zagrebului, Milan Bandi\u0107, c\u0103 acesta a r\u0103posat a\u0219a cum i se cuvine unui personaj suprarealist: \u00een timp ce g\u0103tea ciorb\u0103 de burt\u0103 pentru oaspe\u021bi. Mi se spune c\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi nu exist\u0103 nici un regizor suficient de sofisticat pentru a comprima \u00een dou\u0103 ore biografia unui asemenea personaj. Ettore Scola a murit, Kusturica s-a \u00eendep\u0103rtat mult prea mult de satir\u0103 \u00een favoarea dramei iar fra\u021bii Coen nu pot bunghi spiritul balcanic \u00een toat\u0103 plenitudinea sa. Iat\u0103 o posibil\u0103 tem\u0103 de cas\u0103 pentru Bruno Ankovi\u0107, dac\u0103 i se pare interesant subiectul.<\/span><\/p>\n

De fapt, suprarealismul este adev\u0103rata noastr\u0103 realitate \u2013 spontan\u0103, brutal\u0103 \u0219i magic\u0103, indiferent de paranoia care ne determin\u0103 existen\u021ba pe aceste meleaguri. Nici o minte, oric\u00e2t de excentric\u0103 ar fi, nu poate suplini originalitatea acestui mare \u0219i anonim ne\u00een\u021beles \u2013 poporul. Imagina\u021bia mi-e inundat\u0103 de multe poten\u021biale secven\u021be de film, de fapt, secven\u021be de via\u021b\u0103. Niciodat\u0103 un \u00eentreg, ci numai scene, fr\u00e2nturi, cioburi, proz\u0103 scurt\u0103, punk social.<\/span><\/p>\n

Dac\u0103 a\u0219 fi implicat politic, a\u0219 milita pentru crearea unui Schengen balcanic. Evident, zona nu s-ar numi Schengen, ci, s\u0103 zicem, Dedule\u0219ti Area. Sau Jeg\u0103lia. Sau Sozopol, depinde unde vor semna acordul de liber\u0103 circula\u021bie reprezentan\u021bii Rom\u00e2niei, Bulgariei, Serbiei, Muntenegrului, Bosniei, Greciei \u0219i Albaniei. Turcii sunt prea imperiali\u0219ti pentru aceast\u0103 anarho-comun\u0103 balcanic\u0103, a\u0219a c\u0103 vor fi l\u0103sa\u021bi \u00een stand-by, p\u00e2n\u0103-\u0219i schimb\u0103 n\u0103ravul. Stema entit\u0103\u021bii comune va fi, evident, un mic (mititel, \u0107evap), al\u0103turi de care va fi permis\u0103 etalarea specificului local: \u00een Bosnia pavlaka, \u00een Serbia ceapa tocat\u0103, \u00een Rom\u00e2nia mu\u0219tarul, \u00een Bulgaria boiaua, etc. Nici un comisar european, secretar de stat american, ministru rus sau demnitar chinez nu va putea intra \u00een spa\u021biul Dedule\u0219ti\/Jeg\u0103lia f\u0103r\u0103 s\u0103 stea cel pu\u021bin patru ore \u00een vam\u0103. Orice turist str\u0103in care vine la Govora, Bela Crkva, Sl\u0103nic Moldova sau Balcik trebuie s\u0103 prezinte (\u0219i ofere) garan\u021bii financiare la orice oprire a poli\u021biei rutiere. Imnurile ar putea varia democratic \u00een func\u021bie de eveniment: \u201dLa birtu\u021bul din p\u0103dure\u201d, \u201cNop\u021bile \u00een birturi eu mi le petrec\u201d sau \u201c\u201dPizda materina\u201d a trupei croate Brkovi. \u0218i dac\u0103 ar fi s\u0103 fie zi de meci, putem adopta \u0219i un slogan propus acum c\u00e2\u021biva ani pe tarlalele jude\u021bului Timi\u0219 de gruparea Drojdierii: \u201dCine nu bea cu noi, bea \u00eempotriva noastr\u0103\u201d. Degeaba ai sute de rachete, dac\u0103 nu te \u021bine r\u00e2nza la dou\u0103 navete. S\u0103 vedem c\u00e2\u021bi rezist\u0103.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

CIVILIZA\u021aIA P\u0102LINCAR\u0102<\/i><\/b><\/p>\n

Am citit \u00een urm\u0103 cu ni\u0219te ani despre aventurile temerarului c\u0103l\u0103tor b\u0103n\u0103\u021bean Andreas Gebhardt care ar fi ajuns, \u00eenainte de Primul R\u0103zboi Mondial, rege sau \u0219ef de trib printre ni\u0219te b\u0103\u0219tina\u0219i din Timor. Mi-am adus aminte de aceast\u0103 isprav\u0103 \u00een timp ce beam o cafea turceasc\u0103 pe terasa restauranului \u201ePromaja\u201d (s-ar traduce prin \u201dcurent\u201d, \u00een sensul de \u201d\u021bug\u201d) din Tr\u0161i\u0107, Serbia, \u00een compania unei traduc\u0103toare din Maribor \u0219i a unui b\u0103iat din In\u0111ija, care a constatat c\u0103, iat\u0103, fiecare venim dintr-o zon\u0103 diferit\u0103 a fostei Austro-Ungarii (\u0160tajerska\/Stiria, Srem\/Syrmia \u0219i Banat). C\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 aprofund\u0103m subiectul, ne-am dat seama c\u0103 to\u021bi suntem, \u00eentr-un fel sau altul, originari din vechiul Hum (\u021b\u0103rile medievale Zahumlje, Pagania, Travunia, de pe teritoriile de ast\u0103zi ale Dalma\u021biei, Muntenegrului, Her\u021begovinei). Venirea otomanilor a schimbat configura\u021bia etnic\u0103 \u0219i dinamica demografic\u0103 a zonei, mii de familii lu\u00e2nd, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, drumul pribegiei. La fel cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i ast\u0103zi, din alte ra\u021biuni, \u00een era neoliberal\u0103. Vorba unui c\u00e2ntec, “kada lutat po\u010dme\u0161, nikad tome kraja” (\u201dc\u00e2nd \u00eencepi s\u0103 r\u0103t\u0103ce\u0219ti, nu mai ajungi la vreun cap\u0103t\u201d). Milan, b\u0103iatul din In\u0111ija, a povestit despre experien\u021ba incredibil\u0103 a unchiului bunicii sale, care a ajuns, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, \u00een Peru. Fiind un personaj expansiv, extravagant \u0219i iubitor de via\u021b\u0103, a f\u0103cut o sumedenie de copii cu femeile b\u0103\u0219tina\u0219e. Dup\u0103 c\u00e2teva decenii i s-a pierdut urma, dar familia \u0219i-a adus aminte de existen\u021ba lui prin anii `70, c\u00e2nd o cuno\u0219tin\u021b\u0103 le-a spus c\u0103-n cartea de telefoane a ora\u0219ului Lima a dat de numele de familie Masle\u0161a. Dup\u0103 apari\u021bia motoarelor de c\u0103utare \u0219i a re\u021beleleor de socializare, Milan \u0219i veri\u0219orii lui au avut curiozitatea s\u0103-\u0219i bage nasul pe internet \u0219i nu mic\u0103 le-a fost mirarea s\u0103 dea de c\u00e2teva zeci de persoane cu prenume tipic spaniole, dar care purtau numele de familie… Masle\u0161a! Unii dintre cei contacta\u021bi chiar auziser\u0103 de str\u0103mo\u0219ul comun, \u201del serbio loco\u201d. E \u0219i asta o chestie, s\u0103 dai se ni\u0219te neamuri cu fe\u021be de indieni Quechua purt\u00e2nd un nume de familie s\u00e2rbesc. Dar nu m\u0103 mai mir\u0103 nimic, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 un alt s\u00e2rb, originar tot din vechiul sud iliric, Aleksandar Bilanovi\u0107, care tr\u0103ie\u0219te de c\u00e2\u021biva ani \u00een Peru \u0219i pe care-l urm\u0103resc pe facebook, a devenit primul produc\u0103tor de \u021buic\u0103 de mango din America de Sud. Se pare c\u0103 a\u0219a cum nu po\u021bi scoate ayahuasca din cultura indigenilor din Amazonia \u0219i bazinul Orinoco, nu po\u021bi scoate nici spiritul r\u0103chiei din fibra omului balcanic. A avut dreptate Lorin Fortuna, s\u00eentem reprezentan\u021bii unei civiliza\u021bii p\u0103lincare.<\/span><\/p>\n

TURBO FOLK \u0218I GENERA\u021aIA TIK-TOK<\/i><\/b><\/p>\n

\u00cen rarele momente c\u00e2nd merg la Mall v\u0103d tineri care iau masa cu telefonul \u00een m\u00e2n\u0103. Scriu mesaje \u00eentre dou\u0103 \u00eembuc\u0103turi. Citesc post\u0103ri \u0219i comenturi \u00een timp ce se plimb\u0103. Nu ies bine de la bud\u0103 c\u0103-\u0219i \u0219i scot androidul, nu l-au verificat de treizeci de secunde. Coboar\u0103 \u0219i urc\u0103 sc\u0103rile rulante scrol\u00e2nd iPhone-urile. Merg pe strad\u0103 uit\u00e2ndu-se la clipurile de pe Instagram \u0219i Tik Tok. Din reflex, \u00eemi vine \u0219i mie s\u0103 m\u0103 uit la telefon. E ca pe vremuri, c\u00e2nd fumam. \u00cemi umpleam timpii goi, eram ocupat cu ceva. Fumatul \u021bine \u00eens\u0103 de un ritualism hedonist, dependen\u021ba de telefoane \u0219i re\u021bele e o form\u0103 de manipulare mai sofisticat\u0103. O \u0219tiu prea bine, \u00eens\u0103 tot acolo stau. Controlez situa\u021bia, \u00eemi spun \u00een sinea mea, dar controlez pe dracu`. A\u0219 putea pur \u0219i simplu s\u0103 ies, s\u0103 m\u0103 deconectez, s\u0103 m\u0103 eliberez, dar ceva tot m\u0103 \u021bine acolo. E un drog extrem de complex, precum heroina descris\u0103 de personajul Renton \u00een filmul \u201dTrainspotting\u201d. <\/span>C\u00e2nd omul primitiv \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219e\u0219te beneficiile tehnologiei \u0219i nu dispune de o viziune mai ampl\u0103 asupra consecin\u021belor folosirii excesive a acesteia, avem de-a face cu fenomenul numit turbo-folk, a spus odat\u0103 artistul Antonije Pu\u0161i\u0107, alias Rambo Amadeus. Turbo-folk-ul nu se reduce doar la kitsch-ul din muzica balcanic\u0103, a\u0219a cum gre\u0219it consider\u0103 unii, ci se extinde p\u00e2n\u0103 la pionierii transumanismului care fac b\u0103\u0219c\u0103lie de orice form\u0103 de spiritualitate.\u00a0<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

CREDIN\u021a\u0102<\/i><\/b><\/p>\n

La \u00eenceputul fiec\u0103rui an la televizor se transmite celebrul concert de la Viena, dar parc\u0103 prefer s\u0103 ascult la c\u0103\u0219ti c\u00e2ntecele vechi ale lui Ljubi\u0161a Stojanovi\u0107-Louis. Printre ele se disting \u201dNe kuni me, ne ru\u017ei me, majko\u201d (\u201dNu m\u0103 blestema, nu m\u0103 oc\u0103r\u00ee, mam\u0103\u201d) \u0219i \u201dPrenpadura\u201d, o variant\u0103 st\u00e2lcit\u0103 a melodiei rom\u00e2ne\u0219ti \u201dPrin p\u0103durea bradului\u201d. M\u0103 asortez parc\u0103 mai bine cu profunda am\u0103r\u0103ciune balcanic\u0103 dec\u00e2t cu impecabilul \u201dglamour\u201d vienez. Mentalitatea lor \u0219i a noastr\u0103 sunt descrise \u00eentr-o excelent\u0103 povestire a lui Dragan Veliki\u0107, fost ambasador al Serbiei \u00een Austria. A scormonit cu m\u0103iestrie prin cenu\u0219a manierist\u0103 a fostului imperiu \u0219i a scris cu precizie de ceasornicar, \u00eentr-o manier\u0103 incisiv\u0103, celinian\u0103, despre ipocrizia \u0219i complexele lor de superioriate, c\u00e2t \u0219i despre fatalismul \u0219i s\u0103lb\u0103ticia care ne caracterizeaz\u0103 la r\u00e2ndu-ne. Adev\u0103rurile ascunse pot fi dureroase, dar la un moment dat ies inevitabil la suprafa\u021b\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n

C\u00e2nd eram copil \u00eemi pl\u0103ceau programele de revelion, acum prefer s\u0103 m\u0103 uit la film\u0103ri proprii din birturi, la desene animate americane din anii `30-`40 sau la filme ruse\u0219ti. Am rev\u0103zut \u201dZboar\u0103 cocorii\u201d \u0219i mi-am propus s\u0103 v\u0103d \u0219i \u201dR\u0103zboi \u0219i pace\u201d, versiunea din 1965, dar pentru cel de-al doilea n-am avut stare. C\u00e2nd am fost la un curs de perfec\u021bionare jurnalistic\u0103 la revista belgr\u0103dean\u0103 NIN, \u00een 2005, l-am cunoscut pe scriitorul Dragan Jovanovi\u0107, un tip care se declara p\u0103g\u00e2n \u0219i avea o viziune absolut original\u0103 despre \u00eentreaga istorie antic\u0103. M-a invitat \u00eentr-o zi la un whisky \u0219i m-a \u00eentrebat dac\u0103 l-am citit pe Tolstoi. Mi-a fost ru\u0219ine s\u0103 spun \u201dnu\u201d, a\u0219a c\u0103 am min\u021bit zic\u00e2nd \u201dda\u201d. Reac\u021bia lui a fost: \u201dJebo te, kako je to dosadno!\u201d (\u201dFutu-i, c\u00e2t poate s\u0103 fie de plictisitor!\u201d), dup\u0103 care mi-a mai turnat un pahar \u0219i mi-a zis s\u0103 scriu ce \u0219i cum vreau, s\u0103 n-ascult de nici un coleg de-al s\u0103u de redac\u021bie \u0219i s\u0103 nu iau cumva \u00een seam\u0103 sfaturile lor.\u00a0<\/span><\/p>\n

S-a \u00eent\u00e2mplat ca doi oameni foarte cunoscu\u021bi, Pele \u0219i fostul pap\u0103 Benedict al XVI-lea, s\u0103 moar\u0103 cam \u00een acela\u0219i timp. \u021ain minte c\u0103 odat\u0103 s-au \u0219i \u00eent\u00e2lnit, iar Ratzinger, care probabil habar n-avea de fotbal, nu l-a recunoscut pe brazilian, a\u0219a c\u0103 un consilier i-a \u0219optit la ureche: \u201dEr ist ein ber\u00fchmter ehemaliger Fu\u00dfballspieler\u201d (\u201dE un fost fotbalist cunoscut\u201d). A\u0219 fi curios s\u0103 aflu ce se ascunde cu adev\u0103rat \u00een spatele primei demisii a unui suveran pontif din ultimii 600 de ani, pentru c\u0103 filmul \u201dThe Two Popes\u201d, care nu e neap\u0103rat r\u0103u, nu m-a convins. E mai degrab\u0103 o telenovel\u0103 tip Netflix pentru publicul larg, a\u0219a cum s\u00eent \u0219i \u0219tirile din mainstream media. \u00cen afar\u0103 de cei doi, la finele anului 2022 a murit \u0219i poetul Adam Pusloji\u0107, care a exercitat o influen\u021b\u0103 mai mare \u00een microcosmosul meu, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 l-am cunoscut personal. Nu voi uita niciodat\u0103 o zi torid\u0103 de var\u0103, cu terasele pline ochi \u00een Pia\u021ba Unirii din Timi\u0219oara, \u0219i pe Pusloji\u0107, bine machit, recit\u00e2nd la microfon \u0219i acoperindu-i pe to\u021bi, ca un demiurg, din Nichita St\u0103nescu. \u00cen locul unei concluzii de final (pe care oricum nu o pot g\u0103si), am ales o poezie a neobositului, barbarogeniului Adam:\u00a0<\/span><\/p>\n

RELIGIA C\u00c2INELUI<\/i><\/b><\/p>\n

Alerg.
\n<\/span><\/i>Via\u021ba de la ora\u0219 mi se pare tot mai u\u0219oar\u0103.
\n<\/span><\/i>E s\u0103n\u0103toas\u0103, se g\u0103sesc oase, peste tot e veselie.
\n<\/span><\/i>Alerg.
\n<\/span><\/i>Copiii s\u00eent darnici, b\u0103tr\u00e2nii sperio\u0219i.
\n<\/span><\/i>Este lapte \u0219i pe str\u0103zi.
\n<\/span><\/i>Alerg.
\n<\/span><\/i>Lan\u021bul e tot mai scurt.
\n<\/span><\/i>N-am mai l\u0103trat de o mie de ani.<\/span><\/i><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ca de obicei, sunt \u00een \u00eent\u00e2rziere. Cu textele pe care trebuie s\u0103 le predau, cu proiectele, cu g\u0103sirea unui angajament, cu men\u021binerea echilibrului \u0219i, \u00een general, cu via\u021ba. \u00cen ora\u0219 e \u00een desf\u0103\u0219urare Taifas, un festival cu specific balcanic, etichet\u0103 de care \u00eens\u0103 se fere\u0219te mult\u0103 lume bun\u0103. S\u0103racilor \u0219i celor care se men\u021bin cu […]<\/p>","protected":false},"author":4,"featured_media":8323,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[49,58,56],"tags":[],"class_list":["post-8322","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-49","category-eseu-2024","category-rezidenta-literara-2024"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8322","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8322"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8322\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8324,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8322\/revisions\/8324"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8323"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8322"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8322"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8322"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}