{"id":8294,"date":"2024-10-31T08:24:11","date_gmt":"2024-10-31T08:24:11","guid":{"rendered":"https:\/\/taifasfestival.ro\/?p=8294"},"modified":"2024-10-31T10:56:16","modified_gmt":"2024-10-31T10:56:16","slug":"balcanii-pe-marele-ecran-taifas-festival-un-melting-pot-de-urmarit-ligia-kesisian","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/balcanii-pe-marele-ecran-taifas-festival-un-melting-pot-de-urmarit-ligia-kesisian\/","title":{"rendered":"Balcanii pe marele ecran – Taifas Festival, un melting pot de urm\u0103rit – Ligia Ke\u0219i\u0219ian"},"content":{"rendered":"

\u00cemi vine s\u0103 spun c\u0103 \u00een inima Balcanilor no\u0219tri exteriori \u0219i interiori, timpul se scrie \u0219i se rescrie \u00een feluri surprinz\u0103toare, dar niciodat\u0103 pe de-a \u00eentregul vindec\u0103toare, dar \u00eemi dau seama repede c\u0103 Balcanii sunt \u00een sine o inim\u0103, una care a trecut prin multe, r\u0103nit\u0103, cicatrizat\u0103, dar care \u021b\u00e2\u0219ne\u0219te la dans chiar \u00een vreme ce \u00eenc\u0103 jele\u0219te. \u00cemi amintesc de un citat din filmul <\/span>Eternity and a Day,<\/span><\/i> al unuia dintre regizorii mei prefera\u021bi, Theo Angelopoulos: \u201eBunicul spune c\u0103 timpul e un copil care se joac\u0103 cu zarurile pe malul m\u0103rii.\u201d Regiunea aceasta \u00een care vie\u021buim a fost \u00eentotdeauna un spa\u021biu al tensiunilor, un copil r\u0103zvr\u0103tit \u0219i pus la col\u021b al Europei, o punte \u00eentre civiliza\u021bii \u0219i un melting pot al culturilor diverse, care \u0219i-a v\u0103zut identitatea modelat\u0103 \u00eentre ziduri \u0219i oglinzi. \u00cen anii ’90, filmele balcanice au captat aceste rupturi de timp \u0219i spa\u021biu, devenind martorii vii ai unei istorii ce pulseaz\u0103 de conflicte \u0219i reconciliere, de c\u0103ut\u0103ri \u0219i pierderi, de reg\u0103siri neduse adesea p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.\u00a0<\/span><\/p>\n

Cinematografia balcanic\u0103, de\u0219i poate fi impropriu s\u0103 ne referim la ea ca av\u00e2nd un caracter monolitic, lu\u00e2nd \u00een considerare limbile diferite, religiile \u0219i politica ce pulseaz\u0103 diferit \u00een spa\u021biile care alc\u0103tuiesc ceea ce numim Balcanii, r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare \u00eentr-un con de umbr\u0103 raportat la marea cinematografie european\u0103 & a lumii. Sigur c\u0103 ne vine tuturor \u00een minte Emir Kusturica \u0219i ale sale <\/span>Underground<\/span><\/i> \u0219i <\/span>Time of the Gypsies<\/span><\/i> \u0219i chiar mai cur\u00e2nd ar trebui s\u0103 ne g\u00e2ndim la <\/span>When Father Was Away on Business<\/span><\/i>, care i-a adus un Palme d\u2019Or \u0219i o nominalizare la Oscar, poate ne g\u00e2ndim la <\/span>Gadjo Dilo<\/span><\/i> \u0219i <\/span>Latcho Drom<\/span><\/i> ale lui Tony Gatlif, pentru c\u0103 se afl\u0103 mai aproape de cas\u0103. Dar numeroase bijuterii r\u0103m\u00e2n uitate ast\u0103zi, de la filmele lui Aleksandar\u00a0Petrovi\u0107 (<\/span>I Even Met Happy Gypsies, <\/span><\/i>1967), care au pavat drumul pentru Kusturica \u0219i Gatlif, la Michalis Cacoyannis,<\/span> Yilmaz G\u00fcney \u0219i mul\u021bi al\u021bii. O spun nu doar \u00een calitate de cinefil\u0103 \u00eenr\u0103it\u0103 care a r\u0103scolit \u00een liceu \u0219i tinere\u021be m\u0103runtaiele internetului \u00een c\u0103utate de comori rare \u0219i nemaiauzite, ci \u0219i \u00een calitate de curator.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00cen urm\u0103 cu mai mul\u021bi ani, am conturat o retrospectiv\u0103 Theo Angelopoulos \u00een aer liber, la Constan\u021ba \u0219i a fost probabil cel mai anevoios eveniment de film la care am contribuit, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 distribuitorii str\u0103ini m\u0103 trimiteau de la unii la al\u021bii. Acela\u0219i lucru mi s-a \u00eent\u00e2mplat cu o alt\u0103 splendoare de film, <\/span>Rembetiko<\/span><\/i> al lui Costas Ferris, c\u00e2nd m-am plimbat \u00eentre institu\u021bii \u0219i agen\u021bi, f\u0103r\u0103 s\u0103 g\u0103sesc de\u021bin\u0103torii drepturilor de autor. \u00cen cele din urm\u0103, am avut norocul c\u0103 un prieten grec, director de festival de film \u0219i poet, era prieten cu Costas Ferris, l-a sunat \u0219i l-a \u00eentrebat dac\u0103 \u00eemi d\u0103 voie s\u0103 ar\u0103t fimul pe marele ecran \u00een Rom\u00e2nia, iar acesta a fost de acord.\u00a0<\/span><\/p>\n

Cu at\u00e2t mai mare e bucuria mea c\u0103 exist\u0103, din 2023, Festivalul Taifas la Timi\u0219oara \u0219i m\u0103 hazardez s\u0103 spun c\u0103 mi-a\u0219 dori s\u0103 existe evenimente Taifas \u00een toat\u0103 \u021bara, pentru c\u0103 apar anual o sumedenie de filme stra\u0219nice \u00een Balcani \u0219i \u00een continuare accesul la acestea e o treab\u0103 anevoioas\u0103.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n

Cinematografia balcanic\u0103 a fost definit\u0103 de r\u0103scrucea la care se afl\u0103, de acest spa\u021biu unde Occidentul \u0219i Orientul se ciocnesc f\u0103r\u0103 \u00eencetare, iar miturile se re\u00eennoiesc constant. Din Bosnia \u00een Grecia, din Rom\u00e2nia \u00een Macedonia, fiecare poveste reflect\u0103 o c\u0103utare \u00eencins\u0103 \u0219i activ\u0103 a unei identit\u0103\u021bi comune \u00een mijlocul fragment\u0103rii. Filmele nu vin doar ca r\u0103spuns la realitatea politic\u0103 a timpului, la trecutul tumultuos \u0219i la prezentul fracturat,\u00a0 ci reprezint\u0103 \u0219i o fereastr\u0103 c\u0103tre tensiunile etnice \u0219i culturale, unde c\u0103l\u0103toria spre o libertate promis\u0103 a fost adesea oprit\u0103 de frontiere invizibile, anevoios de dep\u0103\u0219it.\u00a0<\/span><\/p>\n

Umblu pe str\u0103zile Timi\u0219oarei \u00een aceast\u0103 zi de luni dup\u0103 festival, iar universul din filmele de la Taifas \u00eemi d\u0103 t\u00e2rcoale, suprapun\u00e2ndu-se peste tot ce m\u0103 \u00eenconjoar\u0103. De undeva din spatele cl\u0103dirilor s\u00e2rbe\u0219ti din Pia\u021ba Unirii, pentru o clip\u0103 am senza\u021bia c\u0103 aud marea din <\/span>KYUKA Before Summer\u2019s End<\/span><\/i>, unde spa\u021biul din film e \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at ca pe un personaj \u00een sine \u2013 soarele, marea, a\u0219teptarea. Pe fundalul unei c\u0103l\u0103torii aparent lipsite de griji, regizorul Kostas Charamountanis aduce pe marele ecran o structur\u0103 narativ\u0103 fragmentat\u0103, neconven\u021bional\u0103 \u0219i adeseori experimental\u0103 \u0219i poetic\u0103, ce reflect\u0103 ritmul neregulat al vie\u021bii \u0219i tr\u0103irilor interioare din aceste regiuni. Rela\u021bia dintre tat\u0103 \u0219i copii, precum \u0219i \u00eencerc\u0103rile sale e\u0219uate de a-i reconecta cu mama absent\u0103, poart\u0103 acel \u201ejind\u201d balcanic, ce redefine\u0219te spa\u021biul dintre vis \u0219i realitate, dintre ceea ce a fost \u0219i ceea ce s-ar putea \u00eent\u00e2mpla. Personajul principal, interpretat de actorul Simeon Tsakiris, ar putea fi o personificare a spiritului patriarhal al Balcanilor, jongl\u00e2nd cu vulnerabilitatea \u0219i neputin\u021ba ascunse sub m\u0103\u0219tile pe care orgoliul \u0219i sl\u0103biciunea le \u021bes \u00eentr-un mod absurd pentru a ar\u0103ta celor din jur puterea \u0219i capacitatea de a r\u0103m\u00e2ne mereu \u00een control.\u00a0<\/span><\/p>\n

E ceva teribil de revigorant \u00een cele mai multe dintre filmele pe care le-am urm\u0103rit zilele acestea la festival, e un fir ro\u0219u care leag\u0103 \u00een spirit zv\u00e2cul \u0219i p\u00e2nzele freatice \u00een aceste pelicule \u2013 indiferent de poveste, de tehnic\u0103 \u0219i stil, de mesaj, de angajarea politic\u0103 \u0219i de temele sociale prezente \u00een aceste titluri, c\u00e2teva lucruri sunt clare \u0219i transpar din toate pove\u0219tile \u00een care m-am imersat \u0219i care continu\u0103 s\u0103 mi se deruleze \u0219i acum \u00een spa\u021biul privirii periferice \u2013 oamenii din Balcani \u0219tiu s\u0103 jeleasc\u0103 \u0219i oric\u00e2t de mare \u0219i pr\u0103p\u0103stioas\u0103 ar fi jalea, continu\u0103m s\u0103 dans\u0103m \u0219i s\u0103 iubim, s\u0103 r\u00e2dem \u00een ciuda tuturor greut\u0103\u021bilor, s\u0103 fim bl\u00e2nzi cu ceilal\u021bi, mai niciodat\u0103 cu noi \u00een\u0219ine.\u00a0<\/span><\/p>\n

Privesc oamenii care fac baie de soare la terasele din centrul Timi\u0219oarei \u0219i fantomele din <\/span>Arcadia<\/span><\/i> lui Yorgos Zois \u00eei \u00eenso\u021besc pe to\u021bi ace\u0219ti str\u0103ini. \u00cen c\u0103\u0219ti ascult piesa de la finalul filmului, Ase Me Na Figo, a Alek\u0103i Kanellidou, care spune cam a\u0219a: \u201eD\u0103-mi drumul, las\u0103-m\u0103 s\u0103 plec, am devenit umbra ta \u0219i te urm\u0103resc peste tot\u201d. O medita\u021bie splendid\u0103 acest film, asupra suferin\u021bei \u0219i desprinderilor de dragoste \u00een numeroasele ei st\u0103ri de agregare. O sta\u021biune turistic\u0103 de la malul m\u0103rii devine un ora\u0219 al fantomelor \u0219i desp\u0103r\u021birilor, al accept\u0103rii \u0219i chiar \u0219i aici, lumea danseaz\u0103, ce frumuse\u021be! M-am bucurat s\u0103 o rev\u0103d \u00een acest film pe Angeliki Papoulia din <\/span>Dogtooth<\/span><\/i>, primul lungmetraj notabil al lui Yorgos Lanthimos, c\u0103ruia Festivalul Taifas i-a dedicat o binevenit\u0103 retrospectiv\u0103, aduc\u00e2nd pe marele ecran dintre filmele sale mai vechi, pe care nu avusesem ocazia s\u0103 le urm\u0103resc \u00eentr-o sal\u0103 de cinematograf.<\/span> \u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n

Un alt film pe care l-am apreciat foarte mult este <\/span>Mother Mara<\/span><\/i>, o prob\u0103 colosal\u0103 de curaj \u0219i asumare a Mirjanei Karanovi\u0107, care a regizat, a scris \u0219i a jucat rolul protagonistei, un simbol al feminit\u0103\u021bii \u00eengr\u0103dite \u00een tipare sociale, care \u00ee\u0219i vede via\u021ba perfect ordonat\u0103 pr\u0103bu\u0219indu-se sub tragedia pierderii fiului pe care \u00eel cre\u0219tea singur\u0103. \u00cen acest colaps, ea nu urmeaz\u0103 c\u0103ile conven\u021bionale ale durerii, ci provoac\u0103 normele \u0219i \u00een\u021belegerea unei femei de v\u00e2rst\u0103 mijlocie \u00een spa\u021biul balcanic, navig\u00e2nd \u00eentre fragilitatea propriei umanit\u0103\u021bi \u0219i for\u021ba redescoperirii sale ca femeie. Drama personal\u0103 devine un manifest al rena\u0219terii \u00een Mama Mara \u0219i mi-ar pl\u0103cea s\u0103 v\u0103d tot mai multe filme din spa\u021biul balcanic ce repozi\u021bioneaz\u0103 \u0219i chestioneaz\u0103 rolul \u0219i dinamica femeii \u00eentr-o societate constr\u00e2ns\u0103 vreme lung\u0103 de patriarhat.\u00a0<\/span><\/p>\n

E mult\u0103 tandre\u021be \u00een filmele de la Taifas, \u00eentr-o lume a cunoscut tandre\u021bea mai mult din pove\u0219ti.\u00a0<\/span><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cemi vine s\u0103 spun c\u0103 \u00een inima Balcanilor no\u0219tri exteriori \u0219i interiori, timpul se scrie \u0219i se rescrie \u00een feluri surprinz\u0103toare, dar niciodat\u0103 pe de-a \u00eentregul vindec\u0103toare, dar \u00eemi dau seama repede c\u0103 Balcanii sunt \u00een sine o inim\u0103, una care a trecut prin multe, r\u0103nit\u0103, cicatrizat\u0103, dar care \u021b\u00e2\u0219ne\u0219te la dans chiar \u00een vreme […]<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":8317,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[49,57,56],"tags":[60],"class_list":["post-8294","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-49","category-cronica-taifas-2024","category-rezidenta-literara-2024","tag-ligia-kesisian"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8294","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8294"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8294\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8318,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8294\/revisions\/8318"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8317"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8294"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8294"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8294"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}