Scena b\u0103n\u0103\u021bean\u0103 de manele \u0219i complexul papal polonez<\/p>\n
Planul de acas\u0103 era s\u0103 fac o cercetare antropologic\u0103 \u00een toat\u0103 regula, \u00een care s\u0103 analizez rela\u021bia schizofrenic\u0103 a Timi\u0219oarei cu maneaua: de ce, \u021bin\u00e2nd cont c\u0103 ora\u0219ul de pe Bega e unul din locurile de na\u0219tere a manelelei pop \u0219i c\u0103 proximitatea s\u00eerbeasc\u0103 i-a presetat armoniile balcanice, continu\u0103 s\u0103 resping\u0103 manelele cu at\u00e2ta inver\u0219unare chiar \u0219i-n zilele noastre, c\u00e2nd panica moral\u0103 din jurul fenomenului s-a mai relaxat?<\/p>\n
Cercetarea era \u00eens\u0103 prea ambi\u021bioas\u0103, axat\u0103 pe mult prea mul\u021bi factori care interac\u021bionau \u00eentr-o ecua\u021bie cultural\u0103 complex\u0103. Trebuia s\u0103 analizez 1, statutul Timi\u0219oarei de capital\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a rock-ului \u00een comunism, 2, anticomunismul fervent, originat \u00een orgoliul de a fi declan\u0219at Revolu\u021bia rom\u00e2n\u0103, 3, bovarismul cultural al unui spa\u021biu care prefera autooglindirea in minciunica flatant\u0103 a apartenen\u021bei la spa\u021biul central european \u0219i nu la cel balcanic din proximitatea geografic\u0103, 4, disolu\u021bia Iugoslaviei, \u00eenlocuit\u0103 de un stat falit, Serbia \u2013 \u0219i, least but not least, 5, \u00a0 rasismul popula\u021biei, accentuat de prosperitatea unor romi care au cump\u0103rat cl\u0103diri de patrimoniu \u00een centrul ora\u0219ului.<\/p>\n
In intervalul unei luni nu aveam cum elucida at\u00e2tea chestiuni \u0219i toate fundamentale \u00een \u00een\u021belegerea ora\u0219ului, motiv pentru care am decis s\u0103 fac o istorie a \u0219colii b\u0103n\u0103\u021bene de manele \u00een raport cu receptarea ei public\u0103 (pro sau contra) \u2013 \u0219i profit\u00e2nd de faptul c\u0103 reziden\u021ba e una literar\u0103, s\u0103 dau analiza\u00a0cestiunilor fundamentale\u00a0ca specula\u021bie scriitoriceasc\u0103. In fine.<\/p>\n
Preciz\u0103ri conceptuale<\/p>\n
Int\u00e2i, o precizare conceptual\u0103: maneaua are o istorie care pleac\u0103 dac\u0103 nu de la Dimitrie Cantemir, m\u0103car de la Anton Pann – \u0219i care, \u00een deceniile 7-8 ale secolului trecut, apare \u00een repertoriul unor l\u0103utari arhicunoscu\u021bi precum Gabi Lunc\u0103 (Mama mea e flor\u0103reas\u0103, R\u0103pirea din serai), Romica Puceanu (\u0218araiman, Flor\u0103resele). \u00cens\u0103 nu maneaua istoric\u0103, l\u0103ut\u0103reasc\u0103, performat\u0103 pe instrumente acustice (\u021bambal, bas, vioar\u0103) face obiectul cercet\u0103rilor mele, ci maneaua pop, pe instrumenta\u0163ie electronificat\u0103 (sintetizator, chitar\u0103 electric\u0103, chitar\u0103 bas). Intervalul temporal pe care-l iau \u00een discu\u0163ie debuteaz\u0103 cu momentul \u00een care maneaua se electronizeaz\u0103 \u015fi se transform\u0103 \u00een etnopop, \u00een anii \u201980, \u015fi se \u00eentinde p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n
Inceputurile manelei pop: origine (probabil) dubl\u0103<\/p>\n
C\u00e2nd vine vorba de muzic\u0103, atunci c\u00e2nd spui Timi\u0219oara spui rock, o \u00eentreag\u0103 \u0219coal\u0103 care pleac\u0103 de la Phoenix, trupa care creeaz\u0103 o emula\u021bie formidabil\u0103 pe malurile Beg\u0103i \u2013 \u0219i care, apoi, se manifest\u0103 prin v\u00e2rfuri precum Pro Musica \u0219i Celalalte Cuvinte (or\u0103deni care au studiat la Timi\u0219oara).<\/p>\n
Ce se cunoa\u0219te mai pu\u021bin e c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 rock, Timi\u0219oara a mai f\u0103cut istorie \u0219i \u00een manea, unde a creat o \u0219coal\u0103 care a influen\u021bat genul la fel de tare precum Phoenix scena rock. Pozi\u021bionarea sa geografic\u0103 privilegiat\u0103, la grani\u021ba cu Serbia, a transformat-o \u00eentr-unul din punctele de intrare a manelelor \u00een circuitul cultural rom\u00e2nesc.<\/p>\n
Originea manelei pop e disputat\u0103. Pe de o parte, Paul Breazu sus\u021bine, cu argumente valide[1], c\u0103 genul ar fi ap\u0103rut \u00een 1982, odat\u0103 cu piesa lui Nicolae R\u0103ceanu,\u00a0Magdalena, \u00eenregistrat\u0103 \u00een SUA \u0219i disponibil\u0103 \u00een Rom\u00e2nia pe casete samizdat. Pe de alta, Margaret Beissinger \u0219i Speran\u021ba R\u0103dulescu[2]\u00a0sus\u021bin c\u0103 genul se origineaz\u0103 \u00een Banat. Sub titulatura de\u00a0muzic\u0103 oriental\u0103\u00a0sau\u00a0turceasc\u0103\u00a0sau\u00a0s\u00e2rbeasc\u0103, genul ar fi ap\u0103rut ca o adaptare local\u0103 a\u00a0novokompovna narodna muzika\u00a0(folclor modern, \u00eentr-o traducere aproximativ\u0103) din fosta Iugoslavie. Interzis de guvernul comunist, ca reprezent\u00e2nd\u00a0folclor poluat, l\u0103utarii \u00eel vor performa totu\u0219i la nun\u021bi. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, genul este performat at\u00e2t de l\u0103utari romi, c\u00e2t \u0219i de c\u00e2nt\u0103re\u021bi de muzic\u0103 popular\u0103 s\u00e2rbeasc\u0103, at\u00e2t pe instrumenta\u021bie acustic\u0103, c\u00e2t \u0219i pe una electrificat\u0103. Laza Cnejevi\u0107, un solist de roman de origine s\u00e2rb\u0103 specializat \u00een muzic\u0103 s\u00e2rbeasc\u0103, performeaz\u0103, de pild\u0103, at\u00e2t cu acompaniament de org\u0103, c\u00e2t \u0219i cu acompaniament tradi\u021bional.<\/p>\n
Oricum ar sta lucrurile, e cert c\u0103 \u00eenc\u0103 din deceniul nou\u0103 al secolului trecut maneaua \u201emodernizat\u0103\u201d apare \u00een dou\u0103 regiuni, \u00een Sud \u0219i \u00een Banat. \u00cen Sud, \u00een jude\u021bele riverane la Dun\u0103re (Gala\u021bi, Br\u0103ila) sau la mare (Constan\u021ba), pe scurt, jude\u021bele unde bi\u0219ni\u021ba era \u00een floare, datorit\u0103 marinarilor care, pe l\u00e2ng\u0103 blugi si casetofoane traficau \u0219i muzic\u0103 balcanic\u0103, greceasc\u0103 \u00een special sau armonii presetate pentru org\u0103. \u00cen Banat, traiectoria e, cel mai probabil, similar\u0103: prin bi\u0219ni\u021b\u0103, se traficau nu numai electronice, gum\u0103 de mestecat \u0219i\u00a0vegeta, ci \u0219i etnopop balcanic, \u00een cazul de fa\u021b\u0103,\u00a0muzic\u0103 s\u00e2rbeasc\u0103.<\/p>\n
Dac\u0103 regimul comunist din Bulgaria a reac\u021bionat \u00een fa\u021ba etnopop-ului de tip manea asemenea regimului din Rom\u00e2nia, interzic\u00e2ndu-l \u0219i etichet\u00e2ndu-l drept\u00a0folclor poluat, nu acela\u0219i lucru se poate spune despre socialismul liberal al Iugoslaviei, care a l\u0103sat at\u00e2t folclorul modernizat, c\u00e2t \u0219i muzicile de fuziune panbalcanic\u0103 s\u0103 se \u00eencruci\u0219eze nestingherit, nu a f\u0103cut poli\u021bie pe purism folcloric \u2013 ba chiar a dat liber posturilor tv si de radio s\u0103 difuzeze noii mutan\u021bi pop din care, ulterior, avea s\u0103 se desprind\u0103\u00a0turbo-folk-ul, analogul s\u00e2rbesc al manelelor. Un \u0219ofer de TIR din satul meu natal \u00ee\u0219i aduce aminte c\u0103 aducea casete cu\u00a0muzic\u0103 s\u00e2rbeasc\u0103\u00a0de la Novi Sad, mai mult, c\u0103 acolo, \u00eenregistrau casete de \u00a0\u201efolclor nou\u201d chiar \u0219i c\u00e2nt\u0103re\u021bi din Banat.<\/p>\n
Audiotim, studioul de muzic\u0103 care trafica muzic\u0103 s\u00e2rbeasc\u0103 \u00een comunism<\/p>\n
Totu\u0219i, existau \u0219i studiouri cvasiclandestine de \u00eenregistr\u0103ri \u00een Banat. Juc\u0103torul cel mai important de pe pia\u021b\u0103 este \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 studioul \u00a0protoantreprenorului Ghi\u021b\u0103 Olaru, Audiotim, care a promovat at\u00e2t folclor modernizat (performat de cele mai multe ori pe instrumenta\u021bie acustic\u0103, dar cu versuri \u201ecapitaliste\u201d precum \u201eBanii banii banii la putere\/ \u0218i numai cu banii, cu banii faci avere\u201d), c\u00e2t \u0219i\u00a0muzic\u0103 s\u00e2rbeasc\u0103\u00a0de tip manea.<\/p>\n
Locurile care au servit drept plac\u0103 turnant\u0103 pentru aceast\u0103 schimbare la fa\u021b\u0103 a folclorului au constituit-o, \u00een opinia lui Radu Pavel Gheo \u201erugile satului\u201d – s\u0103rb\u0103tori gen\u00a0Fiii satului,\u00a0care serbau cu mititei, bere \u0219i muzic\u0103 popular\u0103 data \u00eenfiin\u021b\u0103rii bisericii dintr-o localitate. Gheo sus\u021bine c\u0103 era o \u00eentreag\u0103 \u00eendustrie care a proliferat \u00een jurul acestor s\u0103rb\u0103tori, astfel c\u0103 o mul\u021bime de soli\u0219ti de muzic\u0103 popular\u0103 s-au abonat la serb\u0103rile finan\u021bate generos de prim\u0103rii; \u00een cuvintele lui Gheo, \u201edup\u0103 postul Pa\u0219telui \u0219i p\u00e2n\u0103 toamna se \u0219tia c\u0103 acolo se fac banii\u201d.<\/p>\n
E clar c\u0103 publicul voia modernizarea repertoriului tradi\u021bional – dac\u0103 nu la nivel muzical, m\u0103car la nivel de versuri, astfel \u00eenc\u00e2t oamenii s\u0103-\u0219i vad\u0103 universul \u0219i filozofia exprimat\u0103 \u00een versuri, ceea ce a f\u0103cut s\u0103 apar\u0103 \u00een versuri personaje noi precum\u00a0\u0219oferul, bi\u0219ni\u021barul\u00a0etc., \u0219i o filozofie de via\u021b\u0103 care se \u00eendep\u0103rta sensibil de comandamentele ideologice ale epocii sau ale ethosului folcloric, \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd materialismul (proto)capitalist, respectiv banii \u0219i prosperitatea familial\u0103 ca scop \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n
Or, produc\u021biile muzicale izvor\u00e2te de aici trebuiau s\u0103 circule cumva \u2013 de unde necesitatea unor studiouri de inregistr\u0103ri. Pavel Gheo \u00ee\u0219i aduce aminte c\u0103 existau mai multe astfel de studiouri cu statut incert, nu doar Audiotim (altul, sus\u021bine Gheo, era la Re\u0219i\u021ba) \u2013 dar c\u0103 magazinul de unde procura casete se numea a\u0219a \u0219i era undeva pe l\u00e2ng\u0103 gar\u0103, \u201ela sf\u00e2r\u0219itul albumelor era o voce care spunea c\u0103 albumul a fost realizat \u00een studioul Gara de Nord. E posibil ca Gara de Nord s\u0103 fi fost un nick pentru Audiotim. Audiotim era deja brand, c\u00e2nd vorbeam cu prietenii de locul \u0103la ziceam\u00a0Audiotim. Dracu \u0219tie ce formul\u0103 or fi g\u0103sit s\u0103-l ascund\u0103, cooperativ\u0103 me\u0219te\u0219ug\u0103reasc\u0103, habar n-am. Eu cump\u0103ram de la ei rock din vest sau Iugoslavia, pe care-l piratau, era un leu minutul de \u00eenregistrare. Pentru ai mei cump\u0103ram con\u021binut folcloric original\u00a0brand new, \u00een special albumele de folclor modernizat al lui Vasile Conea\u201d.<\/p>\n
Un moment important \u00een istoria genului \u00eel constituie concertul lui Lepa Brena din 96 \u2013 si, c\u00e2nd spun\u00a0important\u00a0am \u00een vedere evolu\u021bia lucrurilor mai \u00eencolo, c\u00e2nd\u00a0muzica s\u00e2rbeasc\u0103, i.e. maneaua, avea s\u0103 se separe de (proto)turbo-folk-ul divei iugoslave \u2013 concertul a umplut un stadion \u0219i a r\u0103mas \u00een memoria ora\u0219ului ca unul din cele mai\u00a0hot\u00a0evenimente muzicale din perioada comunist\u0103, apropiat ca reberbera\u021bie de concertele Phoenix.<\/p>\n
Interesant e c\u0103 de\u0219i literatura de specialitate integreaz\u0103 stilul Lepei Brena turbo-folk-ului (solista este v\u0103zut\u0103 practic ca na\u0219a, \u00eentemeiatoarea stilului respectiv), c\u0103 de\u0219i solista de manele Stana Izba\u0219a \u00eei copiaz\u0103 stilul, c\u0103 piese de-ale Lepei Brena au fost c\u00e2ntate de lautari \u00a0de manele (vezi\u00a0Cik Pogodi) \u2013 timi\u0219orenii \u00een continuare o percep ca altceva, sustin\u00e2nd c\u0103 de fapt n-ar fi turbo-folk \u0219i c\u0103 n-ar avea de a face nimic cu maneaua. De unde aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 de percep\u021bie? Fie urechea mea muzical\u0103 nu e suficient de antrenat\u0103 ca s\u0103 disting\u0103 diferen\u021be regionale, fie e vorba de un bias subiectiv care \u2013 \u00eendr\u0103znesc s\u0103 cred \u2013 c\u0103 nu-mi apar\u021bine.<\/p>\n
Anii 90 \u0219i \u0219coala b\u0103n\u0103\u021bean\u0103 de manea<\/p>\n
Prin urmare, \u00een ce prive\u0219te maneaua, avem dintru \u00eenceput dou\u0103 \u0219coli: \u0219coala reg\u0103\u021bean\u0103 \u0219i \u0219coala b\u0103n\u0103\u021bean\u0103. P\u00e2n\u0103 spre sf\u00e2r\u0219itul primului deceniu de dup\u0103 Revolu\u021bie cele dou\u0103 \u0219coli merg separat, nu avem fuziuni \u00eentre ele \u2013 din cauz\u0103 c\u0103, dup\u0103 89, concurate de muzicile angoamericane, manelele \u00ee\u0219i pierd treptat din\u00a0appealing\u00a0\u0219i audien\u021ba mainstream. De aceea, p\u00e2n\u0103 spre sf\u00e2r\u0219itul deceniului, evolueaz\u0103 subteran, sus\u021binute financiar de publicul lor fidel, cu educa\u021bie sumar\u0103: mai exact, dac\u0103 \u00een primii ani de dup\u0103 Revolu\u021bie manelele se mai auzeau \u0219i \u00een discotecile marilor ora\u0219e, mai \u00eencolo ele dispar din playlist.<\/p>\n
Pornind de aici, \u0219coala b\u0103n\u0103\u021bean\u0103 \u00ee\u0219i circumscrie universul discursiv pe coordonate mai degrab\u0103 rurale (probabil pentru c\u0103 publicul \u00eensu\u0219i este mai rural), c\u00e2t\u0103 vreme \u0219coala reg\u0103\u021bean\u0103 folose\u0219te preponderent personaje \u0219i cadre urbane. In plus, soli\u0219tii \u0219colii b\u0103n\u0103\u021bene nu se specializeaz\u0103 pe manea, ci maneaua apare, de regul\u0103, ca unul din genurile abordate, pe l\u00e2ng\u0103 folclor modernizat (acustic sau de tip etnopop): exemplul cel mai bun este aici Carmen \u0218erban, care jongleaz\u0103 spectaculos \u00eentre genuri: rupe scena cu duetul pe care-l face cu Adrian Minune \u00eentre 1996 \u2013 1999, dispare din aten\u021bia publicului p\u00e2n\u0103 \u00een 2004, c\u00e2nd ia un disc de aur cu albumul\u00a0V\u0103d numai oameni nec\u0103ji\u021bi, unde ritmurile de sintetizator sunt de folclor rom\u00e2nesc (modernizat). \u0218i \u00een prezent manelele sau folclorul rom de Transilvania au clipuri \u00a0\u0219i versuri mai ap\u0103sat rurale dec\u00e2t cele din Sud.<\/p>\n
Cel care promoveaz\u0103 \u00een Banat noul gen este acela\u0219i neobosit Ghi\u021b\u0103 Olaru \u0219i casa lui de produc\u021bie Audiotim. Dup\u0103 Revolu\u021bie, Ghi\u021b\u0103 Olaru \u00ee\u0219i men\u021bine brandul, mai mult, pe l\u00e2ng\u0103 casa de produc\u021bie Audiotim, se converte\u0219te \u00een impresar al unei puzderii de soli\u0219ti de muzic\u0103 popular\u0103, folclor modernizat sau de manele; spre deosebire de Dan Bursuc, a c\u0103rui carier\u0103 \u00een produc\u021bie \u0219i impresariere e circumscris\u0103 strict de perimetrul manelelor, Ghi\u021b\u0103 Olaru continu\u0103 chiar \u0219i \u00een zilele noastre s\u0103 de\u021bin\u0103 un portofoliu diversificat, care adun\u0103 produc\u021bii din toate ariile etno, pop sau acustic.<\/p>\n
In zona manelelor, cel mai important nume lansat \u00een circuitul muzical de Olaru este f\u0103r\u0103 discu\u021bie Nicolae Gu\u021b\u0103, un nume \u2013 dac\u0103 ar fi s\u0103 ne lu\u0103m dup\u0103 pia\u021ba mondial\u0103 de\u00a0world music\u00a0\u2013 mai important \u0219i mai bine cotat interna\u021bional dec\u00e2t emblema rockerist\u0103 a ora\u0219ului, Phoenix: un album din 96, \u201eNicola\u00e9 Gutsa – La Grande Voix Tzigane D’aujourd’hui\u201d, care trece neobservat la apari\u021bie, este redescoperit \u00een 2010 la reditarea de c\u0103tre o cas\u0103 mai important\u0103 de discuri (Innacor) \u0219i inclus de\u00a0Le Monde\u00a0\u00een topul cel mai bune cinci albume de world music ale anului.<\/p>\n
De\u0219i din Petro\u0219ani, Gu\u021b\u0103 \u00ee\u0219i va construi cariera pe mai b\u0103noasele armonii b\u0103n\u0103\u021bene \u2013 \u00een primii ani dup\u0103 89 face naveta \u00eentre Petro\u0219ani \u0219i Timi\u0219oara, unde intr\u0103 \u00een aten\u021bia lui Ghi\u021b\u0103 Olaru. \u00cen aceast\u0103 prim\u0103 perioad\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 1998, chiar dac\u0103 se folose\u0219te de sintetizator \u0219i chitar\u0103 electric\u0103, Gu\u021b\u0103 nu c\u00e2nt\u0103 manea, ci \u00ee\u0219i construie\u0219te singur un stil, taton\u00e2nd diverse armonii. Spre sf\u00e2r\u0219itul deceniului \u00eens\u0103, c\u00e2nd e clar c\u0103 b\u0103t\u0103lia etnopop-ului e c\u00e2\u0219tigat\u0103 de manea, Gu\u021b\u0103 se reorienteeaz\u0103 spre armonii \u0219i ritmuri de manea, p\u00e2n\u0103 \u00een 2003, semn\u00e2ndu-\u0219i singur compozi\u021biile.<\/p>\n
Dac\u0103 Copilul de Aur a fost\u00a0g\u0103inu\u0219a de aur\u00a0a lui Dan Bursuc, adic\u0103 numele lansat\/impresariat de el care i-a adus cei mai mul\u021bi bani \u0219i notorietate, acela\u0219i lucru se poate spune \u0219i despre Gu\u021b\u0103; Nicolae Gu\u021b\u0103 este vehicolul care a lansat pe plan na\u021bional numele lui Ghi\u021b\u0103 Olaru \u0219i al Audiotim, propuls\u00e2ndu-l \u00eentre marii juc\u0103tori de pe pia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 de etnopop.<\/p>\n
\u00cens\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 Gu\u021b\u0103, Olaru i-a mai lansat pe Sorina (care, ce-i drept, in calitate de amant\u0103 oficial\u0103 a lui Gu\u021b\u0103, a dispus \u00een prima parte \u2013 cea mai de succes – a carierei ei de compozi\u021biile acestuia), Stana Izba\u0219a, Adriana Antoni \u0219i mai ales (\u00eentr-o ordine subiectiv\u0103) Dorin Covaci, unul din cele mai subevalua\u021bi l\u0103utari rom\u00e2ni, azi par\u021bial \u00eengropat \u00een uitare: \u00een \u0219coala b\u0103n\u0103\u021bean\u0103, vine imediat dup\u0103 regele Gu\u021b\u0103.<\/p>\n
Spre 2000: dincolo de Audiotim, dar \u00een interiorul \u0219colii b\u0103n\u0103\u021bene<\/p>\n
Numele cel mai important care apar\u021bine \u0219colii b\u0103n\u0103\u021bene, dar nu este p\u0103storit de Olaru, este cel al timi\u0219orencei Carmen \u0218erban, care \u0219i-a scos albumele nu la Audiotim, ci la\u00a0concuren\u021ba\u00a0de la Studio Recordings, tot din Timi\u0219oara. Carmen \u0218erban explodeaz\u0103 na\u021bional prin duetul pe care-l face cu Adrian Minune \u00een intervalul 1996 – 1999.<\/p>\n
Adrian Minune apar\u021bine primului val de l\u0103utari care au debutat dup\u0103 momentul 1989, cu falanga Dan Armeanca-Dan Bursuc-Vali Vijelie-Jean de la Craiova. P\u00een\u0103 spre sf\u00e2r\u0219itul deceniului, notorietatea lui este esen\u021bialmente bucure\u0219tean\u0103 \u2013 dar, odat\u0103 cu colaborarea cu Carmen \u0218erban, devine cunoscut \u0219i \u00een Transilvania.<\/p>\n
Meritul este mai degrab\u0103 al lui Carmen \u0218erban, care devine amanta unui om de afaceri din localitatea mehedin\u021bean\u0103 Strehaia, Ion Mihai Stelic\u0103, cunoscut ca\u00a0Leo de la Strehaia, care sponsorizeaz\u0103 albumele celor doi l\u0103utari. Deloc bizar, curtea excentricului om de afaceri va deveni, spre sf\u00e2r\u0219itul anilor 90, centrul na\u021bional al scenei de manele: pe albumele scoase, apar ca invita\u021bi nume importante din sud, ca clarinetistul Dan Bursuc sau Doru Calot\u0103 (aka Doru de la T\u00e2rgovi\u0219te).<\/p>\n
Adrian Minune este, \u00een primul r\u00e2nd, un interpret, \u0219i abia apoi un compozitor. Pe albumele scoase cu Carmen \u0218erban se vede \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare solista \u2013 care compune piesele – \u0219i mai pu\u021bin Adrian Minune. Lucrurile trebuie contextualizate \u0219i prin pozi\u021bia celor doi la curtea lui Leo-Carmen \u0218erban, ca amant\u0103 a sponsorului, este \u00eentr-o pozi\u021bie de putere, iar cele cinci albume scoase \u00eempreun\u0103 cu Adrian Minune construiesc o biografie fantasmagoric\u0103 a lui Leo \u0219i a rela\u021biei cu solista. Astfel c\u0103, \u00een cele mai multe piese, Adrian \u00eel joac\u0103 pe Leo, iar Carmen \u0218erban se joac\u0103 pe sine. Albumele impun \u00een for\u021b\u0103 melodiile personalizate: din 35 cuno\u0219tin\u021bele mele, sunt primele albume care construiesc cap-coad\u0103 biografia unui sponsor, al c\u0103rui nume \u0219i a c\u0103rui biografie apar \u00eencastrate \u00een piese. Nu c\u0103 ar fi inventat genul, a c\u0103rui tradi\u021bie se pierde \u00een istoria l\u0103ut\u0103riei, ci c\u0103 l-a practicat sistematic \u2013 sunt albume \u00eentregi despre Leo, uns\u00a0Prin\u021b.<\/p>\n
Albumele fac o fuziune \u00eentre cele dou\u0103 scoli, \u00eenc\u00e2t succesul este dublu, at\u00e2t \u00een\u00a0Regat, c\u00e2t \u0219i \u00een Transilvania. Cei doi devin cele mai cunoscute nume de pe scena de manele, \u00eenc\u00e2t, \u00een 1999, Adrian Minune devine regele acestui gen, \u00eencoronat ca atare la Miss Piranda, festivalul bucure\u0219tean de Miss Roma, care adun\u0103, totodat\u0103, \u00eentr-un concert, spuma l\u0103utarilor.<\/p>\n
1999 – 2003: fuziunea \u0219colilor<\/p>\n
Dup\u0103 1999, prin albumul lui Costi Ioni\u021b\u0103 \u0219i Adrian Minune,\u00a0F\u0103r\u0103 concuren\u021b\u0103, manelele explodeaz\u0103 \u00een mainstream. C\u00e2\u021biva ani, la fel ca la sf\u00e2r\u0219itul comunismului, manele trec dincolo de grani\u021bele publicului fidel cu educa\u021bie sumar\u0103, rec\u00e2\u0219tig\u00e2ndu-\u0219i audien\u021ba general\u0103: p\u00e2n\u0103 \u00een 2002-2003, discotecile din campusurile studen\u021be\u0219ti vor rula p\u00e2n\u0103 la sa\u021bietate manele.<\/p>\n
In aceast\u0103 perioad\u0103 \u0219coala b\u0103n\u0103\u021bean\u0103 se remarc\u0103 prin fuziuni cu cea reg\u0103\u021bean\u0103, intr-at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t de la un punct \u00eencolo maneaua de Timi\u0219oara \u00ee\u0219i pierde specificitatea \u2013 practic to\u021bi soli\u0219tii importan\u021bi ai \u0219colii b\u0103n\u0103\u021bene fac duete cu omologii lor din Sud, Stana Izba\u0219a cu Adrian Minune, \u00a0Adriana Antoni cu Salam, Sorina cu Copilul de Aur, Gu\u021b\u0103 cu nenum\u0103ra\u021bi etc.<\/p>\n
2003 \u2013 2012: panic\u0103 moral\u0103 \u0219i disolu\u021bia \u0219colii b\u0103n\u0103\u021bene de manele<\/p>\n
Dar, dup\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 \u00een care Banatul \u00ee\u0219i \u00eenc\u0103lze\u0219te soli\u0219tii vechi pun\u00e2ndu-i s\u0103 c\u00e2nte \u00een duet cu l\u0103utari din Vechiul Regat, \u0219coala b\u0103n\u0103\u021bean\u0103 nu mai lanseaz\u0103 nume importante \u00een circuit na\u021bional. Pare c\u0103 scena local\u0103 de manele \u00ee\u0219i pierde suflul \u0219i busola, inc\u00e2t se dizolv\u0103 fie \u00een folclor rom\u00e2nesc modernizat (Carmen \u0218erban, Adriana Antoni), fie \u00een compozi\u021bii rome tip Sandu Ciorb\u0103 (Sorina) fie pur \u0219i simplu se pierde \u00een \u0219coala bucure\u0219tean\u0103 (Nicolae Gu\u021b\u0103); pe scurt, e asemenea unui organism mort din care vecin\u0103t\u0103\u021bile rup buc\u0103\u021bi. Paradigmatic\u0103 mi se pare in acest sens soarta clubului One Million, deschis de Dan Bursuc \u00een 2008 \u2013 2009 \u00een Timi\u0219oara, unde un l\u0103utar din Sud, Florin Salam, a dat dou\u0103 din capodoperele sale live,\u00a0Cap \u0219i pajur\u0103\u00a0\u0219i\u00a0Solda\u021bii\u00a0(din p\u0103cate \u0219tears\u0103 de pe youtube) – dar care club ulterior a dat faliment, semn c\u0103 pia\u021ba local\u0103 nu poate s\u0103 duc\u0103 un club\u00a0di granda\u00a0di manele.<\/p>\n
\u00cen plus, destul de repede Timi\u0219oara se aliniaz\u0103 vocilor sonore care cer interzicerea manelelor, f\u0103c\u00e2nd chiar regretabile dep\u0103\u0219iri de plan \u00een privin\u021ba asta. In 2006, un grup de cet\u0103\u021beni au propus ac\u021biunea-manifest \u201eRom\u00e2ni, s\u0103 d\u0103m Mozart la tot cartierul[3]\u201d, semnat\u0103 de S.R.A.D.S.C.D. Filiala Timisoara, ca o contram\u0103sur\u0103 civilizatoare ascultarea la volum maxim a muzicilor culte, ca un protest polemic \u00eendreptat \u00eempotriva fanilor manelelor care \u00ee\u0219i f\u0103ceau auzit\u0103 muzica peste tot.<\/p>\n
2012 \u2013 prezent: mai nimic<\/p>\n
Singurul nume b\u0103n\u0103\u021bean care a f\u0103cut ceva valuri e Dani Prin\u021bul Banatului \u2013 dar nu e clar c\u00e2t din celebritate i se datoreaz\u0103 lui \u0219i c\u00e2t carismaticului Dani Mocanu, cu care a f\u0103cut pereche \u00een cele mai multe din piese – \u0219i care, din informa\u021biile mele, a avut o contribu\u021bie decisiv\u0103 la versurile obraznice; vocea Prin\u021bului Banatului oricum nu impresioneaz\u0103, e par\u021bial clon\u0103 de Gu\u021b\u0103, nu aduce nimic nou. Dani Mocanu are o voce chiar mai proast\u0103, \u00eens\u0103 Dani Mocanu (la fel ca Romeo Fantastick in deceniul anterior), \u00ee\u0219i datoreaz\u0103 succesul faptului c\u0103 a reu\u0219it s\u0103 se inventeze ca personaj \u2013 semiinterlop, semiproxenet -, \u0219i s\u0103 compun\u0103 piese transgresive consonante cu personajul. Prin\u021bul Banatului n-a reu\u0219it s\u0103 treac\u0103 de stadiul de\u00a0one hit wonder\u00a0(hai\u00a0two hits wonder\u00a0\u2013\u00a0Sunt in inchisoare\u00a0\u0219i\u00a0S\u0103 m\u0103 feresc de gard\u0103,\u00a0ambele \u00een duet cu Dani Mocanu)<\/p>\n
Alminteri, Timi\u0219oara a r\u0103mas cea mai \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat\u0103 \u00een antimanelismul s\u0103u, care se face sim\u021bit \u0219i-n prezent. Timi\u0219oreanul Vlad Tollea le-a contabilizat \u00eentr-un articol pentru Vice[4]. Adaug la asta \u00a0dispre\u021bul veninos cu care e \u00eent\u00e2mpinat Ghi\u021b\u0103 Olaru, finan\u021batorul \u0219i practic creatorul \u0219colii b\u0103n\u0103\u021bene de manele: \u00een loc s\u0103 devin\u0103 loc de pelerinaj si s\u0103 i se fac\u0103 statuie ca bardului Nicu Covaci, e luat la perpulis din orice pozi\u021bie[5].<\/p>\n
Analiz\u0103 – ghinionul de a da un pap\u0103 progresist<\/p>\n
Or, dac\u0103 deranjeaz\u0103 ceva la manele \u00een Timi\u0219oara e fix chestia asta, c\u0103 manelele sunt ok \u0219i\u00a0muzic\u0103 s\u00e2rbeasc\u0103\u00a0c\u00e2nd sunt c\u00e2ntate de s\u00e2rbi\u00a0autentici,\u00a0nu \u0219i intermediate de romi. Pe scurt, Timi\u0219oara nu are o problem\u0103 cu mo\u0219tenirea balcanic\u0103, cu ceea ce vine dinspre s\u00e2rbi, ci cu romii \u0219i cu lumpenii.<\/p>\n
In ecua\u021bia asta intr\u0103 doi factori, subsumabili complexului mesianic polonez, cum \u00eel numesc eu. Ce este, asadar,\u00a0complexul polonez? E simplu, faptul c\u0103 uneori chestiile progresiste las\u0103 \u00een urm\u0103 consecin\u021be foarte consevatoare \u2013 \u00een cazul polonez, ghinionul a fost c\u0103, \u00een timpul comunismului, Polonia a dat un pap\u0103 foarte iubit \u00een lumea \u00eentreag\u0103, care l-a perceput ca progresist. Or, pornind de la asta se poate face o inferen\u021b\u0103 \u00a0contrafactual\u0103 cu ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat dac\u0103 Polonia n-ar fi dat un pap\u0103 \u2013 ar mai fi coagulat catolicismul la fel de frenetic? Ar mai fi prins PIS, partidul conservator reac\u021bionar, \u00a0dou\u0103 mandate c\u00e2\u0219tigate confortabil?<\/p>\n
Or, pornind de la interoga\u021bia asta contrafactual\u0103, se poate specula c\u0103 \u00een timpul comunismului faptul de a fi dat un pap\u0103 a coagulat energiile anticomuniste \u00een Polonia \u2013 \u0219i, ulterior, a devenit \u00een con\u0219tiin\u021ba public\u0103 un semn de m\u00e2ndrie patriotic\u0103, \u201enoi polonezii suntem deosebi\u021bi, am dat cel mai destept pap\u0103 ever\u201d.<\/p>\n
In cazul Timi\u0219oarei,\u00a0ghinionul papal\u00a0e dublu \u2013 1, ghinionul de a fi dat cea mai important\u0103 trup\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de rock, Phoenix, care \u00een plus \u0219i-a lipit \u0219i o aur\u0103 de dizident\u0103 anticomunist\u0103 (demontat\u0103 magistral de Emanuel Copila\u0219[6]) \u0219i 2, ghinionul de a fi pornit Revolu\u021bia din 89.<\/p>\n
In ce prive\u0219te 1 – cea mai vehement\u0103 subcultur\u0103 muzical\u0103 antimanele a fost probabil cea rock (\u00een special \u00een extensiunea ei de metal). Timi\u0219oara, pornind de la Phoenix, \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat \u00eenc\u0103 din comunism, prestigiul de capital\u0103 \u2013 dizident\u0103 – a rock-ului, prestigiu pe care, dup\u0103 89, \u0219i l-a conservat pe plan imaginarul social, deci \u00eentr-o ordine simbolic\u0103 a lucrurilor.<\/p>\n
In ce prive\u0219te Revolu\u021bia \u2013 faptul de a fi pornit revolu\u021bia le-a dat timi\u0219orenilor un complex mesianic, c\u0103 ei sunt un fel de avangard\u0103 a anticomunismului \u0219i occidentaliz\u0103rii. Manelele nu au fost percepute ca\u00a0comuniste, \u00eens\u0103 intrau \u00eentr-o ecua\u021bie mai larg\u0103 \u00een care erau percepute ca\u00a0\u00eenapoiate,\u00a0impiedic\u00e2nd edificarea Noii Societ\u0103\u021bi Capitaliste\u00a0ca afar\u0103\u00a0(adic\u0103 f\u0103r\u0103 corup\u021bie \u0219i\u00a0mitocani), din care Timi\u0219oara se imagina ca f\u0103c\u00e2nd parte; \u00eentruc\u00e2t \u00een perioada aia de maxime complexe de inferioritate na\u021bionale dinaintea integr\u0103rii \u00een UE, Timi\u0219oara\u00a0se scotea\u00a0simbolic iluzion\u00e2ndu-se c\u0103 nu face parte din Balcani, ci din Europa Central\u0103.<\/p>\n
Ce mi s-ar putea obiecta c\u0103, \u00een argumenta\u021bia asta, ignor factorul s\u00e2rb, i.e. balcanic, fa\u021b\u0103 de care Banatul a manifestat \u00eentodeauna o afinitate fr\u0103\u021beasc\u0103. Intr-o prim\u0103 faz\u0103, p\u00e2n\u0103 la r\u0103zboiul din Iugoslavia, timi\u0219orenii percepeau Iugoslavia, din cauza socialismului s\u0103u liberal care permitea libera circula\u021bie \u0219i o mic\u0103 societate de consum, ca un stat orbitor de emancipat, aproape occidental (percep\u021bia asta e surprins\u0103 cu acuitate de Pavel Gheo \u00een romanul s\u0103u autofic\u021bional\u00a0Disco Titanic). \u00cen aceast\u0103 logic\u0103, cu toate accentele etno, Lepa Brena era v\u0103zut\u0103 ca un produs al societ\u0103\u021bii de consum.<\/p>\n
Dup\u0103 90, c\u00e2nd ambele state au c\u0103zut \u00een lumea treia, nu am suficiente m\u0103rturii \u00eenc\u00e2t s\u0103-mi dau seama c\u00e2nd percep\u021bia Serbiei s-a schimbat de la admira\u021bie la compasiune, \u0219tiu doar c\u0103 de la un punct \u00eencolo ce ajungea la mine din Timi\u0219oara nu era despre s\u00e2rbi, ci despre Europa Central\u0103, s\u00e2rbii disp\u0103r\u00e2nd ca model civiliza\u021bional, dar r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ca model etic (gen \u201espre deosebire de rom\u00e2ni, s\u00e2rbii nu-s\u00a0curve, nu-\u0219i v\u00e2nd rudele \u0219i apropia\u021bii\u201d). I-am redescoperit acum, cu ocazia reziden\u021bei \u00een Capitala European\u0103 a culturii, tot ca ni\u0219te fra\u021bi mai mari, a c\u0103rei \u00a0soart\u0103 a fost marcat\u0103 de\u00a0ghinion istoric, r\u0103zboiul \u0103la care i-a nenorocit \u0219i le-a retezat ascensiunea, \u201efiindc\u0103 altfel, f\u0103r\u0103 r\u0103zboiul \u0103la, erau muult deasupra noastr\u0103, integra\u021bi \u00een Europa din 2004\u201d, \u00een cuvintele unui interlocutor timisorean.<\/p>\n
Prezentul cel mai prezent: manelele pe orbit\u0103 de hype<\/p>\n
Surpriza acestei reziden\u021be e s\u0103 descop\u0103r totu\u0219i o scen\u0103 de manele mai vie dec\u00e2t \u00een Cluj \u2013 \u0219i asta\u00a0nu datorit\u0103 autorit\u0103\u021bilor sau a locuitorilor s\u0103i maturi, ci, cel mai probabil, \u00een virtutea preset\u0103rii Banatului la armoniile balcanice \u0219i a atitudinii mai relaxate a ultimei genera\u021bii fa\u021b\u0103 de produsele culturale trecute prin m\u00e2na \u201espurcat\u0103\u201d a romilor.<\/p>\n
Am descoperit, astfel, trei cluburi de manele, din care dou\u0103 (de fapt 1 si 1\/2) \u00een campusul studen\u021besc \u0219i altul,\u00a0cel mai autentic, pe strada Mure\u0219ului.<\/p>\n
Cel de pe strada Mure\u0219ului e amenajat in nota de rustic rom\u00e2nesc care pare s\u0103 se impun\u0103 ca decorare standard pentru cluburile de manele, dup\u0103 succesul Hanului Drume\u021bului din Bucure\u0219ti. La fel ca \u00een Capital\u0103, publicul se str\u00e2nge t\u00e2rziu, dup\u0103 3 noaptea, dup\u0103 ce\u00a0b\u0103ie\u021bii\u00a0s-au plictisit de cluburile de electro sau\u00a0dance\u00a0din ora\u0219 \u0219i au nevoie s\u0103 se fac\u0103 praf \u00eentr-un d\u00e9cor familiar. De asemenea, publicul amestec\u0103\u00a0white trash\u00a0interlop,\u00a0bagabon\u021bi\u00a0\u0219i romi \u2013 si, fire\u0219te, nici urm\u0103 de clas\u0103 de mijloc sau studen\u021bime. Vinul e tot dulce, demisec \u00een cel mai bun caz, iar whisky-ul de firm\u0103, neasteptat de ieftin, cu gust de spirt. Ce difer\u0103 e scara, in sensul c\u0103 e mult mai mic dec\u00e2t omologii manelari din Bucure\u0219ti, \u0219i playlistul \u2013 care amestec\u0103 armonii de manele\u00a0raggaeton\u00a0de Sud (care amintesc de antologica\u00a0Solda\u021bii\u00a0a lui Salam, performat\u0103 la clubul One Million din Timisoara) cu ritmuri s\u0103lt\u0103re\u021be de etnopop rom transilvan, in maniera lui Sandu Ciorb\u0103 (al c\u0103rui stil nu e b\u0103n\u0103\u021bean, i.e. s\u00e2rbesc, ci mai degrab\u0103 inflen\u021bat de ritmuri\u00a0ungure\u0219ti,\u00a0maghiare).<\/p>\n
Al doilea loc e \u00een complexul studen\u021besc \u0219i are de asemenea profil exclusiv de manele, cu program de l\u0103utari; dar nu pare foarte prosper, cu tot regimul de club privat cu interfon \u2013 defect, deci practic cu intrare liber\u0103 – \u00een care se fumeaz\u0103; c\u00e2nd am ajuns eu locul era pustiu ca un hangar, cu un calculator merg\u00e2nd absent pe un playlist de manele \u0219i pop (conced, fire\u0219te, c\u0103 am ajuns prea devreme, pe la 1 noaptea). Locul era amenajat gen lounge, cu canapelu\u021be de piele, dar cu un element de autenticitate manelist\u0103 adus de dou\u0103\u00a0animatoare, \u00een \u021binut\u0103 de cas\u0103, care scrolau plictisite telefonul \u0219i se plimbau descul\u021be prin incint\u0103. U\u0219or deprimant, deci.<\/p>\n
In fine, al treilea loc e practic o discotec\u0103, care vinerea are program de manele, iar s\u00e2mb\u0103t\u0103 de hiphop \u0219i pop. Vestea bun\u0103 e c\u0103 locul \u0103sta se umple p\u00e2n\u0103 la refuz vinerea, de\u0219i manelele curg de pe calculator. Publicul e, cert, de studen\u021bi, iar la intrare se face, dac\u0103 nu direct\u00a0face profiling,\u00a0m\u0103car\u00a0\u021boale profiling: un t\u00e2n\u0103r nu a fost primit \u00een club din cauz\u0103 c\u0103 era \u00eembr\u0103cat \u00een\u00a0outfitul\u00a0european de lumpen, adic\u0103 \u00een trening de firm\u0103.<\/p>\n
Odat\u0103 intrat, am avut un feeling de\u00a0deja vu\u00a0\u2013m-am sim\u021bit ca \u00een 2016-2017 \u00een Bucure\u0219ti, c\u00e2nd manelele au intrat decis pe orbit\u0103 hipstereasc\u0103 de DJ-ing. Diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de Bucure\u0219ti era media de v\u00e2rst\u0103, mai mic\u0103 si mai omogen\u0103 \u00een cazul clubului timi\u0219orean, mai mare \u0219i mai amestecat\u0103 cu\u00a0old boy-\u0219i \u00een cazul Bucure\u0219tiului \u2013 precum \u0219i absen\u021ba dimensiunii politice, a angaj\u0103rii.<\/p>\n
Ce ne spune asta?\u00a0Grosso modo\u00a0c\u0103 dup\u0103 pandemie succesul trapanelelor (combina\u021bia asta postpandemic\u0103 dintre manea \u0219i trap sau dance) a f\u0103cut maneaua cool, pliind-o pe orizontul de a\u0219teptare al ultimei genera\u021bii. Pare c\u0103 ultim\u0103 genera\u021bie, \u00een raport cu genera\u021biile mai vechi, nu mai are nici elitisme, nici demoni anticomuni\u0219ti.<\/p>\n
Problema e c\u0103 studen\u021bii timi\u0219oreni, la fel ca omologii lor din Bucure\u0219ti, iubesc manelele astea noi servite la ei acas\u0103 sub form\u0103 de playlist, nu \u00een contextul original de performare, respectiv\u00a0la l\u0103utari. \u00centr-un sens, la fel s-a int\u00e2mplat \u00een capitalismul t\u00e2rziu \u0219i-n Statele Unite c\u00e2nd hiphop-ul a \u00eenceput s\u0103 prind\u0103 \u00een mediile de albi: tinerilor le pl\u0103cea muzica, dar izolat\u0103 de contextul de provenien\u021b\u0103, ca o experie\u021b\u0103 care viza o autenticitate tr\u0103it\u0103 prin delega\u021bie: pentru o noapte, pu\u0219tiul alb, \u00een contextul safe al unui club burghez, \u00ee\u0219i lua libertatea s\u0103 se imagineze\u00a0b\u0103iat r\u0103u\u00a0ca afro-americanul din ghetouri. La fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i-n manea, proasp\u0103t intrat\u0103 pe orbit\u0103 de cool: pentru o noapte, studentul timi\u0219orean se simte\u00a0bagabont\u00a0ca\u00a0b\u0103ie\u021bii r\u0103i\u00a0din ghetourile rome.<\/p>\n
E de bine, e de r\u0103u? Anticomunismul taliban al anilor 90 m-a vaccinat pe via\u021b\u0103 \u00eempotriva purismelor etice, activismelor cu iz procuratorial, justi\u021biar. Prin urmare, m\u0103 bucur c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 asta, c\u0103, de\u0219i abia dup\u0103 ce \u0219i-a distrus \u0219coala splendid\u0103 de manele, Timi\u0219oarei i-a venit de bine de r\u0103u mintea la cap, noua generatie pare s\u0103 fi dep\u0103\u0219it complexul papal provincial de citadel\u0103 a rockului \u0219i a revolu\u021biei anticomuniste.<\/p>\n
Fiindc\u0103, asta e, dac\u0103 nu mi-a pl\u0103cut ceva \u00een Timi\u0219oara e brandul \u0103sta de multiculturalism\u00a0pe alese, cu cine ne place dintre vecini (sa\u0219i, s\u00e2rbi, maghiari), nu \u0219i cu s\u0103racii \u2013 sau interlopii – din ghetourile rome. Pe scurt si p\u00e2n\u0103 una alta, brandul \u0103sta nou nou\u021b de multiculturalism e la fel de \u00eenchipuit ca cel vechi de Mittel Europa: suntem multiculturali, multiculturali p\u00e2n\u0103 \u00een m\u0103duva oaselor, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vine vorba de romi \u00a0\u0219i atunci o l\u0103s\u0103m mai moale, hai s\u0103-\u021bi spun mai bine despre s\u00e2rbi \u0219i Lepa Brena.<\/p>\n
Altminteri, ca fan de manele, am descoperit oarecum uimit c\u0103 Timi\u0219oara st\u0103 pe o comoar\u0103 complet neexplorat\u0103 \u2013 o \u00eentreag\u0103 \u0219coal\u0103 de manele, ap\u0103rut\u0103 chiar la \u00eenceputul fenomenului \u2013, prefer\u00e2nd s\u0103 scoat\u0103 la \u00eenaintare, ca\u00a0pedigree\u00a0subcultural local, moa\u0219tele anticomuniste ale sf\u00e2ntului Nicolae Covaci, pe care chiar fac\u021biunile st\u00e2ngiste din secta rockerist\u0103 le contest\u0103 ca autentic anticomuniste (vezi dezbaterea \u00een derulare \u00een aceste zile din jurul c\u0103r\u021bii lui Emanuel Copila\u0219,\u00a0Forma\u021bia Phoenix: muzica, politica, filozofia).<\/p>\n
Intr-o lung\u0103 descenden\u021b\u0103 de comentatori, Emanuel Copila\u0219 a epuizat subiectul, f\u0103c\u00e2nd pozi\u021bie de Gic\u0103 Contra. E momentul ca-n Tmi\u0219oara s\u0103 se treac\u0103 la subiecte serioase, adic\u0103 la manele.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Scena b\u0103n\u0103\u021bean\u0103 de manele \u0219i complexul papal polonez Planul de acas\u0103 era s\u0103 fac o cercetare antropologic\u0103 \u00een toat\u0103 regula, \u00een care s\u0103 analizez rela\u021bia schizofrenic\u0103 a Timi\u0219oarei cu maneaua: de ce, \u021bin\u00e2nd cont c\u0103 ora\u0219ul de pe Bega e unul din locurile de na\u0219tere a manelelei pop \u0219i c\u0103 proximitatea s\u00eerbeasc\u0103 i-a presetat armoniile […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":7283,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[66],"tags":[43],"class_list":["post-7281","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-eseu-2023","tag-adrian-schiop"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7281","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7281"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7281\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7497,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7281\/revisions\/7497"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7283"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7281"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7281"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7281"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}