{"id":10069,"date":"2026-11-03T18:33:05","date_gmt":"2026-11-03T18:33:05","guid":{"rendered":"https:\/\/taifasfestival.ro\/?p=10069"},"modified":"2026-11-03T18:33:05","modified_gmt":"2026-11-03T18:33:05","slug":"17-de-kosara-mitic-lidija-dimkovska","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/17-de-kosara-mitic-lidija-dimkovska\/","title":{"rendered":"\u201d17\u201d de Kosara Miti\u0107 – Lidija Dimkovska"},"content":{"rendered":"

Dup\u0103 ce am p\u0103r\u0103sit Macedonia \u00een 1994, am tr\u0103it \u0219apte ani \u00een Rom\u00e2nia, iar de 25 de ani tr\u0103iesc \u00een Slovenia. Eu \u0219i filmele macedonene ne \u00eent\u00e2lnim rareori \u00een acela\u0219i timp \u0219i \u00een acela\u0219i loc. Aproape c\u0103 nu mai ajung la cinematografele din Skopje, care au disp\u0103rut unul dup\u0103 altul de pe harta ora\u0219ului, \u00een timp ce altele au ap\u0103rut \u00een mallurile comerciale \u00een care aproape c\u0103 nu intru \u00een timpul vizitelor \u00een ora\u0219ul meu. Am pu\u021bine amintiri despre vizionarea filmelor macedonene \u00een Macedonia, dar una exist\u0103, \u0219i este foarte important\u0103: vizionarea premierei filmului \u201eApa cea mare\u201d, \u00een regia macedoneanului Ivo Trajkov, dup\u0103 scenariul adaptat dup\u0103 unul dintre cele mai bune romane macedonene, \u201eApa cea mare\u201d, de \u017divko \u010cingo. Era aprilie 2004. Am petrecut c\u00e2teva zile la Skopje \u0219i am v\u0103zut filmul cu o emo\u021bie pe care nu o mai tr\u0103isem niciodat\u0103. La fel \u0219i \u00eentreaga sal\u0103, care, dup\u0103 proiec\u021bie, s-a ridicat \u00een picioare \u0219i a aplaudat p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd palmele noastre au devenit at\u00e2t de \u00eencinse, \u00eenc\u00e2t nu au mai fost \u00een stare nici s\u0103 se mi\u0219te. Filmul \u201eApa cea mare\u201d, o dram\u0103 psihologic\u0103 neorealist\u0103 despre un copil orfan internat \u00eentr-un orfelinat sever dup\u0103 cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, a c\u00e2\u0219tigat numeroase premii, printre care \u0219i un premiu la Festivalul de Film Mediteraneean de la Valencia, \u0219i a fost candidatul Macedoniei la Oscar, de\u0219i nu a intrat pe lista scurt\u0103.<\/span><\/p>\n

Cu celelalte filme macedonene m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc, de obicei, fie la Ljubljana, la festivalul de film LIFFe, care, \u00een fiecare noiembrie, umple s\u0103lile de cinema din ora\u0219, fie \u00een timpul c\u0103l\u0103toriilor mele literare. A\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i anul acesta, la cea de-a patra edi\u021bie a Festivalului Taifas de la Timi\u0219oara, unde am fost invitat\u0103 \u00eentr-o reziden\u021b\u0103 literar\u0103.<\/span><\/p>\n

C\u00e2nd am v\u0103zut \u00een program filmul \u201e17\u201d, \u00een regia Kosarei Miti\u0107, programat pentru 16 octombrie, la ora 15:30, la cinematograful Studio, am \u0219tiut c\u0103 trebuie neap\u0103rat s\u0103-l v\u0103d. Filmul era deja at\u00e2t de l\u0103udat, \u00eenc\u00e2t nu puteai s\u0103 nu-\u021bi dore\u0219ti s\u0103-l vezi c\u00e2t mai repede. Ce privilegiu era pentru mine s\u0103 m\u0103 aflu la Timi\u0219oara, la Taifas, \u0219i s\u0103-l pot vedea \u00eenaintea concet\u0103\u021benilor mei din Macedonia sau a celor din Slovenia, care trebuie s\u0103 a\u0219tepte p\u00e2n\u0103 la 11 noiembrie, c\u00e2nd filmul este programat la festivalul LIFFe. Filmul \u201e17\u201d, al Kosarei Miti\u0107, a avut premiera la Festivalul de Film de la Berlin, iar \u00een momentul de fa\u021b\u0103 este candidatul Macedoniei de Nord la Oscar, la categoria film interna\u021bional. Tr\u0103iesc cu g\u00e2ndul la data de 15 decembrie, c\u00e2nd sper s\u0103-l v\u0103d pe lista scurt\u0103 a filmelor candidate la Oscar.<\/span><\/p>\n

Nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 scriu acest text tocmai la Sarajevo, unde actri\u021ba principal\u0103 din filmul \u201e17\u201d, Eva Kosti\u0107, a primit premiul pentru cea mai bun\u0103 actri\u021b\u0103 la Festivalul de Film de la Sarajevo, distinc\u021bie cu numele simbolic \u201eInima ora\u0219ului Sarajevo\u201d. Parc\u0103 trebuia s\u0103 vin direct de la Timi\u0219oara aici, ca s\u0103 p\u0103strez vii impresiile despre filmul care m-a distrus, m-a \u00eenc\u00e2ntat, m-a uluit \u0219i m-a inspirat. Pentru mine, filmul \u201e17\u201d este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, unul dintre cele mai bune filme contemporane, nu numai ale Macedoniei de Nord, ci \u0219i ale Europei noastre.<\/span><\/p>\n

Despre povestea care st\u0103 la baza filmului \u0219tiam cu mult \u00eenainte ca acesta s\u0103 existe \u0219i trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 aveam o amintire fals\u0103: credeam c\u0103 evenimentul real care a inspirat filmul se petrecuse \u00een Slovenia, c\u00e2nd, de fapt, avusese loc chiar \u00een Macedonia.<\/span><\/p>\n

\u00cen 2016, a ap\u01cerut \u00een Slovenia o \u0219tire de prim\u0103 pagin\u0103 faptul c\u0103 o fat\u0103, aflat\u0103 \u00een excursia de absolvire a liceului, a n\u0103scut \u00eentr-o toalet\u0103 dintr-o benzin\u0103rie din apropierea frontierei \u0219i \u0219i-a l\u0103sat bebelu\u0219ul, o feti\u021b\u0103, \u00eentr-un co\u0219 de gunoi. Nimeni nu \u0219tia c\u0103 era \u00eens\u0103rcinat\u0103. A fost o \u0219tire de ultim\u0103 or\u0103 \u0219i, nu \u0219tiu cum, \u00een mintea mea a r\u01cemas ideea c\u0103 eleva era sloven\u0103 \u0219i c\u0103 totul se \u00eent\u00e2mplase \u00een timpul unei excursii de absolvire \u00een Grecia. Abia dup\u0103 ce am v\u0103zut filmul m-am l\u0103murit c\u0103, de fapt, evenimentul avusese loc la punctul de trecere a frontierei dintre Macedonia \u0219i Grecia, Tabanovce, pe unde am trecut \u0219i eu de c\u00e2teva ori, c\u00e2nd mergeam din Macedonia \u00een Grecia, fie la mare, fie la cump\u0103r\u0103turi la Salonic. Pentru mine, \u0219tirea macedonean\u0103 devenise o \u0219tire sloven\u0103, a\u0219a cum \u0219i via\u021ba mea trece destul de des prin v\u0103mi simbolice \u0219i fizice. Uneori nu mai \u0219tiu ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i unde, dar nici unde m\u0103 aflu eu pe acea hart\u0103 geografic\u0103 pe care, de altfel, o iubesc pentru caracterul ei cosmopolit, de\u0219i uneori m\u0103 obose\u0219te prin amploarea ei. Evenimentul este confundat \u0219i cu povestea din 2011 despre o elev\u0103 de liceu din Bosnia \u0219i Her\u021begovina care a n\u0103scut \u00een timpul excursiei de absolvire, \u00een Paralia, Grecia, chiar \u00een ziua \u00een care a \u00eemplinit 18 ani. Pe internet se pot g\u0103si \u0219i alte evenimente similare, de exemplu, cazul unei eleve de 13 ani din Polonia care a n\u0103scut \u00eentr-o toalet\u0103 a \u0219colii, \u00een timpul unei excursii.<\/span><\/p>\n

Kosara Miti\u0107 preia evenimentul real pentru a crea un film realist, de un brutalism tulbur\u0103tor, o poveste cinematografic\u0103 menit\u0103 s\u0103 spun\u0103 ceva, nu doar s\u0103 \u0219ocheze, de\u0219i \u0219ocheaz\u0103. Dar \u0219ocul nu este miza ei. \u00cen film, regizoarea vorbe\u0219te despre ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii adolescent, despre violen\u021ba \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva adolescen\u021bilor, despre genera\u021bia \u00een care nu te sim\u021bi acceptat, despre alteritate, superficialitate \u0219i profunzime, despre violen\u021ba sexual\u0103, verbal\u0103 \u0219i institu\u021bional\u0103, despre \u0219coala \u00een care elevii comit abuzuri \u0219i despre drepturile pe care le au, dar \u0219i despre felul \u00een care unii profit\u0103 de ceilal\u021bi, folosind un sistem social corupt, misogin, patriarhal etc. Kosara Miti\u0107 vorbe\u0219te despre respect \u015fi lipsa de respect, despre tensiunea creat\u0103 de mediul \u00een care te mi\u0219ti sau \u00een care e\u0219ti obligat s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti, cum este cel al educa\u021biei, al \u0219colii, al colegilor cu care petreci mai mult timp dec\u00e2t cu p\u0103rin\u021bii, al petrecerilor, despre modul de a fi \u0219i despre modul de a nu fi. Despre faptul c\u0103 exi\u0219ti dac\u0103 e\u0219ti ca to\u021bi ceilal\u021bi \u0219i c\u0103 e\u0219ti \u0219ters imediat dac\u0103 nu te conformezi. Filmul vorbe\u0219te \u0219i despre o mam\u0103 rece, alienat\u0103, care nu crede \u00een problemele fiicei sale \u0219i care, probabil, nici nu ar crede-o dac\u0103 aceasta i-ar spune ce i s-a \u00eent\u00e2mplat. \u00cen contrast, tat\u0103l este mult mai tandru, grijuliu \u0219i dedicat copiilor s\u0103i, un antistereotip al tat\u0103lui din familia balcanic\u0103. Cu toate acestea, Sara, personajul principal, nu i se adreseaz\u0103 pentru a-i vorbi despre problema ei, despre secretul \u0219i trauma pe care le poart\u0103 \u00een sine, o povar\u0103 agravat\u0103 at\u00e2t de atitudinea mamei, c\u00e2t \u0219i de prejudec\u0103\u021bile sociale \u0219i patriarhale din jurul ei.<\/span><\/p>\n

Aparent, Sara cre\u0219te \u00eentr-o familie normal\u0103, din clasa de mijloc, o familie care c\u0103l\u0103tore\u0219te, o familie \u00een care, totu\u0219i, ea nu g\u0103se\u0219te curajul s\u0103-\u0219i dezv\u0103luie problema. Poate c\u0103 ar fi fost altfel dac\u0103 ar fi avut o sor\u0103 mai mare, \u0219i nu un frate mai mic, care nu ar putea \u00een\u021belege ce i s-a \u00eent\u00e2mplat. Sara este \u00eens\u0103rcinat\u0103 \u0219i nu \u0219tie cine este tat\u0103l copilului, pentru c\u0103 a f\u0103cut sex cu doi colegi de clas\u0103, dintre care unul \u00eei pl\u0103cea, iar cel\u0103lalt, nu. Ceea ce a \u00eenceput ca o simpatie nevinovat\u0103, o atrac\u021bie hormonal\u0103, cu s\u0103ruturi \u0219i m\u00e2ng\u00e2ieri, s-a transformat brusc \u00eentr-un act sexual violent, \u00een timpul c\u0103ruia ambii b\u0103ie\u021bi nu fac dec\u00e2t s\u0103-i spun\u0103: \u201eFii cuminte! Fii cuminte!\u201d. Violul se petrece f\u0103r\u0103 ca ea s\u0103 poat\u0103 sc\u0103pa, f\u0103r\u0103 s\u0103 se poat\u0103 salva.<\/span><\/p>\n

O mul\u021bime de emo\u021bii \u00eei str\u0103bat sufletul, corpul \u0219i mintea. Ea se \u00eenchide complet \u00een sine, ca o u\u0219\u0103 automat\u0103 f\u0103r\u0103 cheie, f\u0103r\u0103 mecanism de deschidere. Ur\u0103, ru\u0219ine, neputin\u021b\u0103, ne\u00eencredere, sup\u0103rare \u0219i \u00eenc\u0103 o mul\u021bime de emo\u021bii se amestec\u0103 \u00een fiin\u021ba ei. Iar corpul ei, care poart\u0103 \u00een sine rodul violului, cere hran\u0103. \u0218i ea m\u0103n\u00e2nc\u0103, m\u0103n\u00e2nc\u0103 compulsiv, ca o bulimic\u0103, numai c\u0103 nu vomit\u0103 hrana, ci se vomit\u0103 pe sine, pe propria fiin\u021b\u0103, pe propria via\u021b\u0103. Clasa ei este o clas\u0103 tipic\u0103 a vremurilor noastre, mai ales \u00een \u021b\u0103rile \u00een care problemele economice, politice, na\u021bionale etc. creeaz\u0103 o atmosfer\u0103 cotidian\u0103 de nesiguran\u021b\u0103, de ne\u00eencredere \u00een sine \u0219i \u00een ceilal\u021bi, \u00eentr-un sistem care nu face fa\u021b\u0103 problemelor individuale \u0219i colective, ci, cel mai adesea, le provoac\u0103.<\/span><\/p>\n

Excursia de absolvire este prezentat\u0103 cu o autenticitate, o intensitate \u0219i o vitalitate extraordinare, prin dialoguri care par scoase direct din gura adolescen\u021bilor macedoneni, prin violen\u021ba ascuns\u0103 sau exprimat\u0103 verbal, prin violen\u021ba sexual\u0103 din care Sara o salveaz\u0103 pe cea mai bun\u0103 prieten\u0103 a ei, Lina. Acesta este un moment decisiv, care le transform\u0103 pe Sara \u0219i Lina \u00een prietene pentru toat\u0103 via\u021ba. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, Sara are cui s\u0103-\u0219i dezv\u0103luie secretul, povara care o apas\u0103 \u00eentre via\u021b\u0103 \u0219i moarte.<\/span><\/p>\n

Scena din autocar, \u00een care Sara aproape c\u0103 na\u0219te, aproape f\u0103r\u0103 cuvinte, dar cu expresii corporale extrem de puternice, este uimitoare. Eva Kosti\u0107 reu\u0219e\u0219te s\u0103 ne transmit\u0103 ceea ce simte prin gene, prin ochi, printr-un milion de grimase \u0219i de emo\u021bii care i se citesc pe chip \u0219i \u00een corp. Iar scena na\u0219terii propriu-zise, \u00een toaleta de la punctul de trecere a frontierei, scoate la iveal\u0103 cele mai ascunse resurse ale actri\u021bei, care reu\u0219e\u0219te s\u0103 fie at\u00e2t de adev\u0103rat\u0103 \u0219i de autentic\u0103, \u00eenc\u00e2t ai impresia c\u0103 na\u0219te cu adev\u0103rat o feti\u021b\u0103. O pune \u00een co\u0219ul de gunoi, dar apoi se lupt\u0103 cu \u00eentregul autocar, cu \u00eentregul sistem \u0219i, mai ales, cu sine \u00eens\u0103\u0219i, pentru a o mai vedea o dat\u0103, \u201es\u0103 vad\u0103 dac\u0103 este bine\u201d.<\/span><\/p>\n

\u0218i aici se \u00eencheie povestea, filmul, via\u021ba. Sau \u00eencepe?<\/span><\/p>\n

Este uimitor c\u0103 filmul \u201e17\u201d (2026), o coproduc\u021bie a Macedoniei de Nord, Serbiei \u0219i Sloveniei, reprezint\u0103 debutul regizoral al Kosarei Miti\u0107. Scenariul a fost scris \u00een colaborare cu Ognjen Svili\u010di\u0107. Recenziile interna\u021bionale descriu filmul \u201e17\u201d drept o dram\u0103 psihologic\u0103 profund\u0103, dur\u0103 \u0219i tulbur\u0103toare, care abordeaz\u0103 teme delicate precum agresiunea sexual\u0103, sarcina \u00een adolescen\u021b\u0103 \u0219i e\u0219ecul colectiv al societ\u0103\u021bii. Regizoarea spune despre film: \u201e\u00cen adolescen\u021b\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 t\u0103cem. \u00cen aceast\u0103 etap\u0103, adolescen\u021bii se confrunt\u0103 pentru prima dat\u0103 cu violen\u021ba. Toat\u0103 lumea le spune s\u0103 nu fac\u0103 un circ din asta. Pentru c\u0103 povestea este plasat\u0103 \u00een perioada adolescen\u021bei, pre\u021bul acestei t\u0103ceri este \u0219i mai mare.\u201d Ea mai adaug\u0103: \u201eUn aspect interesant \u00een Macedonia \u2014 \u0219i cred c\u0103 la fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 peste tot \u2014 este caracterul cotidian al violen\u021bei. Este un fenomen profund colectiv, despre care nu se vorbe\u0219te. Acest lucru a fost important pentru mine, deoarece mi-am dorit s\u0103 ilustrez impactul violen\u021bei, mai ales asupra tinerelor femei. Astfel, violen\u021ba devine o constant\u0103 \u00een via\u021ba fetelor tinere: f\u0103r\u0103 consecin\u021be, f\u0103r\u0103 cuvinte. Este un fenomen profund normalizat, care face parte din via\u021ba de zi cu zi.\u201d<\/span><\/p>\n

\u0218i tocmai acest aspect reu\u0219e\u0219te regizoarea s\u0103-l scoat\u0103 la iveal\u0103 prin film, prin art\u0103, \u00eentr-un mod deosebit de dur.<\/span><\/p>\n

Acest debut cinematografic al regizoarei Kosara Miti\u0107, brutal \u0219i sincer, despre adolescen\u021ba turbulent\u0103, este un film de zile mari, un film a c\u0103rui valoare va dura \u00een timp.<\/span><\/p>\n

De aceea sunt recunosc\u0103toare Festivalului Taifas c\u0103 mi-a oferit \u0219ansa de a vedea unul dintre cele mai bune filme din cinematografia macedonean\u0103 din toate timpurile \u0219i de a sim\u021bi c\u0103, pentru mine, acest film are deja Oscarul pe care \u00eel merit\u0103.<\/span><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup\u0103 ce am p\u0103r\u0103sit Macedonia \u00een 1994, am tr\u0103it \u0219apte ani \u00een Rom\u00e2nia, iar de 25 de ani tr\u0103iesc \u00een Slovenia. Eu \u0219i filmele macedonene ne \u00eent\u00e2lnim rareori \u00een acela\u0219i timp \u0219i \u00een acela\u0219i loc. Aproape c\u0103 nu mai ajung la cinematografele din Skopje, care au disp\u0103rut unul dup\u0103 altul de pe harta ora\u0219ului, \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":10070,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[84,83],"tags":[],"class_list":["post-10069","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-eseu-2026","category-rezidenta-literara-2026"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10069","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10069"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10069\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10071,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10069\/revisions\/10071"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10069"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10069"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10069"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}