{"id":10052,"date":"2026-11-03T05:43:01","date_gmt":"2026-11-03T05:43:01","guid":{"rendered":"https:\/\/taifasfestival.ro\/?p=10052"},"modified":"2026-11-03T17:23:57","modified_gmt":"2026-11-03T17:23:57","slug":"diavolul-schiop-bogdan-alexandru-stanescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/diavolul-schiop-bogdan-alexandru-stanescu\/","title":{"rendered":"Diavolul \u0219chiop &#8211; Bogdan-Alexandru St\u0103nescu"},"content":{"rendered":"<p><span style=\"font-weight: 400;\">Fragmentul de mai jos a fost scris \u00een cadrul reziden\u021bei literare a Festivalului Taifas, un festival de art\u0103 balcanic\u0103. Mi s-a p\u0103rut potrivit s\u0103 \u00eencadrez moarea tat\u0103lui lui Paul Georgescu, admirabilul \u0219i ecranizatul Doctor Poenaru, \u00een aceste \u0219apte zile de scris &#8220;balcanic&#8221;, pentru c\u0103 \u00een scenele care \u00eenso\u021besc expierea \u0219i apoi riturile de trecere se g\u0103sesc toate ingredientele balcanismului, a\u0219a cum \u00eel percepea Conul Paulic\u0103: un amestec de <\/span><i><span style=\"font-weight: 400;\">kief<\/span><\/i><span style=\"font-weight: 400;\"> oriental \u0219i pilaf&#8230;\u00a0<\/span><\/p>\n<p><strong>Diavolul \u0219chiop<\/strong><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">&#8211; fragment &#8211;<\/span><\/p>\n<ul>\n<li><span style=\"font-weight: 400;\">Nu \u0219tiu dac\u0103 dumneata \u0219tii, dar so\u021bia lui Paul era evreic\u0103. O femeie superb\u0103, care l-a iubit mult. De altfel nici nu i-a supravie\u021buit dec\u00e2t vreo c\u00e2\u021biva ani.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Nu, nu \u0219tiam. De altfel, nu \u0219tiu de ce, am tot crezut c\u0103 el \u00eensu\u0219i era evreu. B\u0103nuiam \u00eens\u0103 c\u0103 nu-i adev\u0103rat.<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Ai c\u0103zut \u0219i dumneata \u00een celebrul cli\u0219eu al comunismului adus de jidani, nu?<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">M\u0103 \u0219ocheaz\u0103 s\u0103 aud cuv\u00e2ntul, mai ales din gura lui, dar \u00eel roste\u0219te ap\u0103sat, nu cu ironie, ci ca pe esen\u021ba satirei. Nu e selbsmordt, e furie.<\/span><\/p>\n<ul>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Probabil c\u0103 da, incon\u0219tient.<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Mare lucru incon\u0219tientul \u0103sta, nu-i a\u0219a, domnule?<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">\u00cemi fac de lucru cu ce\u0219cu\u021ba de cafea, \u00eenv\u00e2rt o linguri\u021b\u0103 prin ea, apoi \u00eemi vine o idee care m\u0103 surprinde \u00eentr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t o dau pe goarn\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 cenzurez:<\/span><\/p>\n<ul>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Dar cu lucrurile lor ce s-a \u00eent\u00e2mplat? Cu biblioteca, pianul? Avea pian, nu?<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Cade pe g\u00e2nduri, suge din mu\u0219tiucul pipei:<\/span><\/p>\n<ul>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Acum c\u0103 m\u0103 \u00eentrebi, sunt mai mult ca sigur c\u0103 au ajuns la comunitate. Prin anii &#8217;90 \u00eenc\u0103 se ocupau s\u0103 preia \u0219i s\u0103 arhiveze lucrurile membrilor f\u0103r\u0103 mo\u0219tenitori. Am s\u0103 sun pe domnul Fruchter, de la editura comunit\u0103\u021bii, poate \u0219tie el ceva.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Am luat cuvintele lui drept o amabilitate \u0219i o formul\u0103 de \u00eencheiere a vizitei. De altfel, prin sufrageria imens\u0103 a apartamentului \u00eencepuser\u0103 s\u0103 se fr\u0103suiasc\u0103 dou\u0103 femei, ceva mai tinere dec\u00e2t el, de o v\u00e2rst\u0103 incert\u0103, care tronc\u0103neau \u0219i zdr\u0103ng\u0103neau vesel\u0103. Am luat mi\u0219cula\u021bia domestic\u0103 drept semn c\u0103 ar trebui s\u0103 degajez teritoriul, a\u0219a c\u0103 m-am ridicat \u00eencet \u0219i am mimat uluirea uit\u00e2ndu-m\u0103 la ceas. M\u0103 privea cu \u00eeng\u0103duin\u021b\u0103 ironic\u0103, probabil d\u0103dea not\u0103 de trecere str\u0103daniilor mele sociale. S-a ridicat cu sprinteneal\u0103, o f\u0103cea probabil pentru a epata interlocutorul cu cinci decenii mai t\u00e2n\u0103r, dar care sim\u021bea dureri ascu\u021bite \u00een genunchi \u0219i rostea \u00een g\u00e2nd \u201eOpa\u0219a!\u201d c\u00e2nd d\u0103dea s\u0103 se urneasc\u0103.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">M-a condus la u\u0219\u0103 \u0219i, blocat \u00een cadrul ei, \u00een fa\u021ba m\u00e2inii mele \u00eentinse pentru salut, mi-a strigat, ridic\u00e2nd pumnul \u00een aer:<\/span><\/p>\n<ul>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">No pasaran!<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">M-a pufnit r\u00e2sul:<\/span><\/p>\n<ul>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Hasta la victoria siempre!<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">I-am aruncat o ultim\u0103 privire \u00een timp ce \u00eenchidea u\u0219a \u0219i tot ce mi-a trecut prin minte a fost c\u0103 sem\u0103na izbitor cu un personaj din <\/span><i><span style=\"font-weight: 400;\">The Simpsons<\/span><\/i><span style=\"font-weight: 400;\">.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">*<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Doctorul Poenaru, \u00een felul lui pur masculin, macho, nu era departe de adev\u0103r: fiica Maria era o fiin\u021b\u0103 intrepid\u0103, b\u0103ie\u021boas\u0103, cu pieptul plat \u0219i \u0219olduri ample, un fel de g\u00e2nditoare de la Hamangia lipsit\u0103 \u00eens\u0103 de aspectul meditativ al fiin\u021bei, care plecase devreme de acas\u0103 la Capital\u0103, unde, dup\u0103 c\u00e2teva luni ca menajer\u0103, pusese, nu se \u0219tie cum, m\u00e2na pe un post la Po\u0219t\u0103, unde era eminamente apreciat\u0103, din toate punctele de vedere, dar mai ales ca motor prim al mi\u0219c\u0103rii universale, cea care \u201e\u00ee\u0219i sufleca m\u00e2necile \u0219i se apuca de treab\u0103\u201d, atunci c\u00e2nd creaturile mai slabe se luau cu m\u00e2inile de cap \u0219i se v\u0103itau. A\u0219a f\u0103cea \u0219i acum, brusc\u00e2nd pe toat\u0103 lumea, o mic\u0103 teroare iacobin\u0103 ce venise \u00eenso\u021bit\u0103 de \u201eun prieten\u201d doctor de la Bucure\u0219ti, un t\u00e2n\u0103r care s-a aruncat imediat, dup\u0103 obiceiul medicilor, \u00eentr-o tutuial\u0103 plin\u0103 de condescenden\u021b\u0103 a bolnavului:\u00a0<\/span><\/p>\n<ul>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Ce avem aici? De ce n-a\u021bi fost cuminte, domnule doctor? P\u0103i a\u0219a se face? S\u0103 speriem toat\u0103 familia? Ei, ia l\u0103sa\u021bi, c\u0103 v\u0103 punem noi pe picioare una-dou\u0103.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Madam Viorica p\u0103rea s\u0103 renasc\u0103 \u00een fa\u021ba binomului Hamangia-Esculap, iar asta din mai multe motive, pe care nu se d\u0103dea \u00eenapoi s\u0103 le detalieze: \u00een primul r\u00e2nd, ap\u0103rea orizontul unui m\u0103riti\u0219 bun (erau eludate variantele morganatice, ce p\u0103ruser\u0103 o fatalitate \u00een perioada de activitate slugarnic\u0103 a fiicei), a maternit\u0103\u021bii (doamna Viorica, ca-n jocul de go, pl\u0103nuia cu o sut\u0103 de mi\u0219c\u0103ri \u00eenainte strategia), apoi siguran\u021ba medicului p\u0103rea s\u0103 pun\u0103 \u00een umbr\u0103 realitatea unui bolnav care abia b\u0103lm\u0103jea c\u00e2teva cuvinte, arunc\u00e2nd o umbr\u0103 groas\u0103 asupra c\u0103minului \u021b\u0103nd\u0103renesc, \u00een ultimul r\u00e2nd era cople\u0219it\u0103 de apari\u021bia masculinit\u0103\u021bii profesioniste, pe care bietul Paul, \u00een virtutea v\u00e2rstei \u0219i a androginit\u0103\u021bii remarcate de Pater familias, nu o emana nicicum. Nu i se p\u0103rea ironic faptul c\u0103 pacientul era medic, ba chiar unul legendar \u00een jude\u021b \u0219i c\u0103 probabil atitudinea t\u00e2n\u0103rului doctor \u00eel irita, lucru vizibil pentru fiu, care crescuse \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd s\u0103 interpreteze privirile tat\u0103lui. A\u0219a fac b\u0103ie\u021bii, e prima lor form\u0103 de alfabetizare \u00eentr-ale lumii.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Paul se l\u0103sase, aproape f\u0103r\u0103 inten\u021bie, \u00een bra\u021bele unei febrilit\u0103\u021bi voluptuoase, care-l cuprindea de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd p\u0103\u0219ea peste pragul c\u0103minului p\u0103rintesc. Era forma mult mai subtil\u0103 a ceea ce impiegatul divin Stamate numise: p\u0103pic\u0103, n\u0103nic\u0103, c\u0103lduric\u0103. Se ad\u0103uga de data asta o somnolen\u021b\u0103 pe care ani mai t\u00e2rziu avea s-o descifreze drept terapeutic\u0103, o fug\u0103 \u00een bra\u021bele lui Morfeu, fiu al lui Hypnos, purt\u0103torul de nai \u0219i al Aglaiei, gra\u021bia str\u0103lucitoare. Nu-\u0219i g\u0103sea \u00eens\u0103 locul, pentru c\u0103 nu erau destule od\u0103i \u00een c\u0103minul acela devastat \u00een care s\u0103 se \u00eentind\u0103, pentru c\u0103 peste toate veghea praxisul Mariei, po\u0219t\u0103ri\u021ba care sanc\u021biona orice a\u0219ternut mototolit \u00een timpul zilei. \u00cel durea piciorul mai scurt, s-ar fi \u00eentins chiar \u0219i pe jos numai ca s\u0103 a\u021bipeasc\u0103 pentru c\u00e2teva minute. Peste decenii, prins \u00eentre insomnie \u0219i obezitatea maladiv\u0103 care-l imobiliza, \u00ee\u0219i amintea cu uimire \u0219i c\u0103ldur\u0103 vremurile c\u00e2nd ar fi dormit oriunde, oric\u00e2t. Afar\u0103 ploua \u00een continuare \u2013 cum a remarcat madam Viorica, pl\u00e2nge Dumnezeu de nenorocirea care a c\u0103zut pe capul ei \u2013 vedea pe geaml\u00e2cul buc\u0103t\u0103riei de iarn\u0103 coroanele celor c\u00e2\u021biva meri din curte aplecat p\u00e2n\u0103 la punctul de \u00eent\u00e2lnire cu iarba netuns\u0103. Era, avea s\u0103 scrie zeci de ani mai t\u00e2rziu, \u201eo ploaie fumurie\u201d. Ca orice scriitor \u00een devenire, \u00eencerca s\u0103-\u0219i \u00eentip\u0103reasc\u0103 bine \u00een minte toate am\u0103nuntele acelor zile, intuind c\u0103 asist\u0103 la un eveniment decisiv pentru existen\u021ba lui ulterioar\u0103. Pentru c\u0103 se afla \u00eenc\u0103 \u00een planul existen\u021bei, nu al crea\u021biei. Spre sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii \u00eei va spune unui t\u00e2n\u0103r aspirant \u00eentr-ale peni\u021bei: \u00een momentul \u00een care te decizi asupra vie\u021bii de scriitor, renun\u021bi la existen\u021b\u0103. De unde \u0219i prostia ideii de biografie a scriitorului: nimic, absolut nimic din ceea ce r\u0103m\u00e2ne \u00een catastife, arhive, amintiri ale celor din jur nu are relevan\u021b\u0103! Biografia este fic\u021biunea celui care o scrie. Lua\u021bi-l de exemplu pe C\u0103linescu, genialul C\u0103linescu scriind despre Eminescu t\u00e2n\u0103r, c\u00e2nd presupune existen\u021ba unui amor juvenil, a unei fete care moare \u0219i d\u0103 astfel na\u0219tere pretextului unor poeme pline de durere. Cu ce l-a ajutat presupunerea respectiv\u0103? Nu erau de ajuns poemele? Acolo se afl\u0103 tot! Am\u0103nuntul biografic se na\u0219te din dorin\u021ba prozatorului C\u0103linescu de a da o coeren\u021b\u0103 romanesc\u0103 unei existen\u021be pe care altfel n-o poate pricepe.\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Deocamdat\u0103, \u00eens\u0103, ideile acestea sunt simple intui\u021bii, senza\u021bii opace, dureri \u0219i somnolen\u021b\u0103. Dup\u0103 cum spunea Blaga \u00een Laud\u0103 somnului, \u201e\u00een somn, s\u00e2ngele meu ca un val \/ se trage din mine \/ \u00eenapoi \u00een p\u0103rin\u021bi\u201d, numai c\u0103 s\u00e2ngele lui Paul se izbea de agita\u021bia materialist\u0103 a coanei Viorica \u0219i de imobilitatea simili-cadaveric\u0103 a tat\u0103lui.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">\u00cen a patra zi de somnolen\u021b\u0103 \u0219i de agita\u021bie inutil\u0103, timp \u00een care a mai \u021binut \u00een m\u00e2ini m\u00e2na rece a tat\u0103lui, acesta \u0219i-a f\u0103cut mil\u0103 de el \u0219i de propria fiin\u021b\u0103 \u0219i a murit.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">*<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Nu m\u0103 a\u0219teptam s\u0103 mai aud cur\u00e2nd de la Maestru, dar realitatea mi-a ar\u0103tat c\u00e2t de pu\u021bin preg\u0103tit sunt s\u0103 pricep enigmele fiin\u021bei umane, pentru c\u0103 la numai dou\u0103 zile, c\u00e2nd dormitam l\u00e2ng\u0103 tiparni\u021ba lui Anton Pann, scrol\u00e2nd alene cu degetul prin reelurile de pe TikTok, m-a sunat. Vorbise cu domnul Fruchter, care m\u0103 a\u0219tepta oric\u00e2nd \u2013 \u00eentre 12 \u0219i 14 \u2013 la sediul editurii Hasefer, pentru o \u201ediscu\u021bie interesant\u0103\u201d. Nu m\u0103 a\u0219teptam la mare lucru, dar s\u00e2ngele meu, sfetnicul \u00een\u021belept, a \u00een\u021beles mai multe, am fost cople\u0219it de un val de energie vital\u0103 pe care-o mai tr\u0103isem doar \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u021biva ani, c\u00e2nd mi se conturase \u00een minte ideea monografiei \u021aoiu \u0219i m\u0103 \u00eenscrisesem la doctorat.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Seara am alergat la Sofia, care mi-a servit obi\u0219nuitul tratament ironic \u0219i tandru. M\u0103 mai v\u0103zuse a\u0219a de c\u00e2teva ori \u00een via\u021b\u0103 \u0219i nu-\u0219i putea reprima defectul profesional de a m\u0103 cataloga drept maniaco-depresiv. \u00cen glum\u0103, evident:<\/span><\/p>\n<ul>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Nu te pot compara cu ce v\u0103d zilnic la spital, dar e\u0219ti pe acolo!<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Alc\u0103tuiam un cuplu ciudat noi doi \u0219i, ca orice asemenea mul\u021bime de doi, rezistasem fiecare mai mult dec\u00e2t ar fi b\u0103nuit oricare dintre membrii s\u0103i. \u00ce\u0219i petrecea prima parte a zilei la Obregia, ca psiholog clinician, unde f\u0103cea terapie cu droga\u021bi, alcoolici, sinuciga\u0219i, violen\u021bi care \u00eei erau trimi\u0219i de psihiatri, apoi, dup\u0103 pr\u00e2nz, fugea \u00een centru, unde-\u0219i avea cabinetul personal. De altfel, a\u0219a ne cunoscuser\u0103m: eram \u00een pragul unei psihoze, f\u0103r\u0103 s-o \u0219tiu, pe atunci lucram la Muzeul literaturii rom\u00e2ne, \u201e\u00een central\u0103\u201d, unde nu f\u0103ceam nimic. Spre deosebire de colegii mei, \u00eens\u0103, starea asta vegetal\u0103 m\u0103 omora \u00eencet. Umblam pe holurile institu\u021biei, printre manuscrise \u0219i fotografii de scriitori mor\u021bi, m\u00e2ng\u00e2iam sticla rece a cabinetelor ferecate \u0219i, de fapt, fumam maniacal \u00een curtea muzeului p\u00e2n\u0103 la ora \u00eenchiderii. Lucram \u00een secret la biografiile tuturor colegilor, \u00een special la cea a directoarei, scriam \u00een minte tomuri \u00eentregi despre evolu\u021bia biografic\u0103 a oamenilor din jur, pentru ca \u00een final s\u0103 le \u0219terg din minte. C\u00e2nd se umplea raftul biografic, o luam de la cap\u0103t, aleg\u00e2nd alte c\u0103r\u0103ri pe care s-o apuce subiectul cercet\u0103rii. Eram constr\u00e2ns doar de prezent, de o fals\u0103 finalitate la care trebuia s\u0103 ajung\u0103 proza respectiv\u0103. Modul acesta de via\u021b\u0103 m-a condus la o teribil\u0103 izolare, la o glosolalie interioar\u0103 care oprima orice tentativ\u0103 de a exista normal. Acum, c\u00e2nd \u00eemi amintesc, se na\u0219te \u00eentrebarea dac\u0103 nu cumva \u00een acei ani \u00eemi atinsesem de fapt o \u00eemplinire a destinului interior, dac\u0103 fuga mea de acea stare nu fusese de fapt dovada la\u0219it\u0103\u021bii mele. Aveam o singur\u0103 prieten\u0103, de la departamentul editorial, care m\u0103 \u00eenso\u021bea c\u00e2teodat\u0103 \u00een curte, la fumat \u0219i care-\u0219i permitea unele remarce critice. Nu eram atent la igien\u0103, la felul \u00een care m\u0103 \u00eembr\u0103cam, p\u0103rul mi-l tundeam singur, cu o ma\u0219in\u0103 de ras, dar doar atunci c\u00e2nd sim\u021beam asupra mea privirile nemul\u021bumite ale directoarei. Simina era singura \u00eens\u0103 care m\u0103 pleznea din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u0219i asta nu pentru c\u0103-i d\u0103dusem eu de \u00een\u021beles c\u0103 i-a\u0219 permite asta, ci pentru c\u0103 a\u0219a era ea, o femeie direct\u0103 care p\u0103rea s\u0103 fi s\u0103rit direct din fa\u0219\u0103 la v\u00e2rsta de patruzeci de ani, c\u00e2nd deja ai fie prea mult, fie nimic de pierdut, oricare variant\u0103 fiind una eroic\u0103. De aceea poate c\u0103 m-a uimit c\u00e2nd mi-a spus c\u0103 face terapie \u0219i c\u0103 m\u0103 roag\u0103 s\u0103 fac o \u00eencercare. Eram doldora, ca \u00eentreaga mea genera\u021bie, de prejudec\u0103\u021bi legate de psihoterapie, de psihopupu \u0219i de \u201emami \u0219i tati\u201d.\u00a0<\/span><\/p>\n<ul>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Ce poate, Simina, s\u0103-mi spun\u0103 mie un om ca \u0103la? Adic\u0103 \u0103ia au cazuri grave, oameni cu nevoi, m\u0103 duc acolo \u0219i ce zic? C\u0103 nu m\u0103 sp\u0103l, c\u0103 fumez prea mult \u0219i vorbesc singur?<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Poate dac\u0103 n-ai fi at\u00e2t de \u021b\u0103ran, \u021bi-ai da seama c\u0103 numai \u0219i discu\u021biile legate de tine, \u00eentr-un spa\u021biu de unde nu iese nimic din ce spui te-ar ajuta&#8230; Da tu d\u0103-i \u00eenainte cu ce ai v\u0103zut la televizor \u0219i ai citit la m\u00e2na a patra. P\u00e2n\u0103 o s\u0103 te ia salvarea de la Sala Rebreanu.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">\u00centr-o sear\u0103, dup\u0103 serviciu, am plecat spre cas\u0103 \u0219i, odat\u0103 cobor\u00e2t la metrou, la Roman\u0103, a\u0219tept\u00e2nd \u00eentre al\u021bi o sut\u0103 de oameni drumul spre Aurel Vlaicu, am \u00eenceput ca de obicei s\u0103 scriu \u00een minte biografia colegilor de peron: toate acele fire biografice se \u00eenf\u0103\u0219urau unul \u00een jurul celuilalt, ca ni\u0219te \u0219erpi, apoi am sim\u021bit c\u0103 m\u0103 pr\u0103bu\u0219esc, c\u0103 \u00een fa\u021ba mea se casc\u0103 un h\u0103u negru, duhnind a \u0219erp\u0103rie, c\u0103 mai am doar doi pa\u0219i p\u00e2n\u0103 la moarte, pe care ar fi bine s\u0103-i fac, s\u0103 scurtez o existen\u021b\u0103 at\u00e2t de cenu\u0219ie \u0219i de lipsit\u0103 de sens \u00eenc\u00e2t nu justifica nici aerul pe care-l respir. Am sim\u021bit o m\u00e2n\u0103 pe bra\u021b, care m-a prins ferm, am deschis ochii: m\u0103 aflam pe buza peronului, gata s\u0103 cad pe \u0219ine.<\/span><\/p>\n<ul>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">V\u0103 sim\u021bi\u021bi bine?<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">M-am \u00eentors spre voce \u0219i am v\u0103zut o fat\u0103 \u00eenalt\u0103, aproape c\u00e2t mine, cu ochelari rotunzi \u0219i un fular \u00eenv\u00e2rtit \u0219ic \u00een jurul g\u00e2tului. M\u0103 \u021binea cu o for\u021b\u0103 neb\u0103nuit\u0103 de bra\u021b, p\u0103rea hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103 nu-mi dea drumul.\u00a0<\/span><\/p>\n<ul>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Sunt bine, am b\u0103lm\u0103jit, ame\u021bisem. Mul\u021bumesc.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">\u0218i-a pus \u00een ureche casca pe care o scosese \u0219i s-a \u00eendep\u0103rtat, privindu-m\u0103 cu ne\u00eencredere peste um\u0103r.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Am luat \u00eent\u00e2mplarea ca pe un semn c\u0103 trebuie s\u0103 continui, chiar dac\u0103 nu era mare lucru \u00een via\u021ba mea. \u00cen noaptea aceea am adormit construind \u00een minte o biografie fetei care m\u0103 salvase. \u00cen semn de mul\u021bumire, i-a d\u0103ruit o poveste fericit\u0103 de via\u021b\u0103, lucru pe care-l f\u0103ceam foarte rar, \u00eendeosebi c\u00e2nd construiam variante alternative al existen\u021bei mele.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Sunt un Decre\u021bel. \u00cemi datorez existen\u021ba tovar\u0103\u0219ului Nicolae Ceau\u0219escu \u0219i celebrului s\u0103u Decret 770, apoi am devenit un orfan al tovar\u0103\u0219ului, am supt de la \u021b\u00e2\u021ba tovar\u0103\u0219ei \u0219i am avut onoarea de a-l \u00eenso\u021bi \u00een r\u0103zboi pe Bruce Lee.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">*<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Dup\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntare, Paul a mai r\u0103mas dou\u0103 zile al\u0103turi de madam Viorica, destul c\u00e2t s\u0103 nu par\u0103 c\u0103 e dezinteresat. A trebuit s\u0103-\u0219i recunoasc\u0103 faptul c\u0103 ultimele zile al\u0103turi de doctorul Poenaru \u0219lefuiser\u0103 senza\u021bia de groaz\u0103 \u0219i-l dotaser\u0103 cu o armur\u0103 numai potrivit\u0103 pentru a \u00eenfrunta finalul a\u0219teptat. A asistat \u00eempietrit la sosirea celor dou\u0103 femei ale ora\u0219ului specializate \u00een mo\u0219it \u0219i \u00eengrijirea mortului \u2013 dubl\u0103 specializare, care altfel l-ar fi amuzat -, la pragmatismul agitat al Mariei \u0219i la t\u00e2nguirile dionisiace ale doamnei Viorica, care \u00eel oprea pe holul \u00eentunecat al casei, \u00eel \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a \u0219i bocea cu el \u00een bra\u021be: \u201eCu cine-ai l\u0103sat, Dumitre, b\u0103iatul \u0103sta? S\u0103r\u0103cu\u021bul orfan! Pe mine cu ce m-ai l\u0103sat?\u201d<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Acel \u201eCu ce?\u201d rezuma de fapt starea de spirit a femeii, iar lui Paul senza\u021bia de sc\u00e2rb\u0103 \u00eei st\u00e2rnea pasiuni furtunoase, porniri violente, a\u0219a c\u0103 ie\u0219ea \u00een curtea din spate pentru a fuma \u0219i a se lini\u0219ti. A asistat \u00eempietrit la \u00eenmorm\u00e2ntare, unde au \u021binut un discurs pompos primarul legionar, dar \u0219i \u0219eful G\u0103rii, Stamate, care purta \u0219i el o c\u0103ma\u0219\u0103 verde ce-i pleznea peste burt\u0103. S-a vorbit despre abnega\u021bia profesional\u0103 a doctorului, despre sacrificiile f\u0103cute de acesta, despre familia frumoas\u0103 pe care o las\u0103 \u00een urm\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">La masa de parastas, primarul a anun\u021bat-o pe madam Viorica, cu voce \u00eendurerat\u0103, cople\u0219it\u0103 de nedreptatea pe care o transmite, c\u0103 are cel mult o lun\u0103 ca s\u0103 elibereze casa, pe care ora\u0219ul trebuia s-o pun\u0103 la dispozi\u021bie viitorului doctor. Doamna Viorica a \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 deasupra pilafului s\u00e2rbesc pe care-l \u00eemp\u0103r\u021bea dintr-un castron tuturor mesenilor. Toat\u0103 lumea l\u0103sase privirea \u00een farfurie, mai pu\u021bin impiegatul Legionar, care a \u021binut s\u0103 concluzioneze \u00een gura mare:<\/span><\/p>\n<ul>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Doamn\u0103 Georgescu, sunt vremuri grele pentru toat\u0103 lumea. Ce noroc c\u0103 ave\u021bi copii mari, descurc\u0103re\u021bi, mai ales pe domni\u0219oara Maria! Poate \u0219i domnul Paul o s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na la munc\u0103 acum. \u021aara are nevoie de o\u0219teni \u0219i de muncitori, nu de filosofi.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Paul \u0219i-a imaginat c\u0103-i arunc\u0103 un pumn de pilaf \u00een fa\u021b\u0103: scenetele acestea imaginare \u00eel salvau de multe ori de la ac\u021biunea propriu-zis\u0103. \u00cen seara aceea s-a hot\u0103r\u00e2t ca doamna Viorica s\u0103 lichideze ce bunuri mai aveau prin \u021a\u0103nd\u0103rei \u0219i s\u0103 se mute la Bucure\u0219ti, \u00eempreun\u0103 cu Maria, care st\u0103tea \u00een dou\u0103 camere undeva prin spatele Col\u021bei, la o curte cu mai multe case. Paul urma s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 \u0219i el de lucru ca s\u0103 ajute la \u00eentre\u021binerea b\u0103tr\u00e2nei, dat fiind c\u0103 bursa regal\u0103 pe care o primise nu-i ajungea dec\u00e2t pentru propria chirie. Veneau vremuri grele, iar Paul se preg\u0103tea s\u0103 intre \u00eentr-o alt\u0103 v\u00e2rst\u0103 a tinere\u021bii.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">S-a \u00eentors singur, pentru c\u0103 Maria plecase cu t\u00e2n\u0103rul doctor cu o sear\u0103 \u00eenainte, deloc dornic\u0103 s\u0103 \u00eempart\u0103 drumul cu b\u0103iatul \u0219chiop care nu p\u0103rea niciodat\u0103 dispus s\u0103 vorbeasc\u0103 cu ea. La desp\u0103r\u021bire sim\u021bise nevoia s\u0103-i spun\u0103 c\u00e2teva cuvinte plin\u0103 de \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 pedagogic\u0103:<\/span><\/p>\n<ul>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Paulic\u0103, gata, s-a terminat cu copil\u0103reala, de acum e\u0219ti b\u0103rbatul familiei. Cum ajung, \u00ee\u021bi caut o slujb\u0103 la Po\u0219t\u0103, sigur \u00ee\u021bi g\u0103sesc ceva.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Ploaia st\u0103tuse de o zi \u0219i \u00een cas\u0103 intrau razele unui soare anemic. Pridvorul era grani\u021ba dintre aerul prim\u0103verii \u0219i mirosul de urin\u0103 \u0219i medicamente care \u00eenc\u0103 persista \u00een interiorul casei. \u0218i-a spus c\u0103 aceasta va fi ultima amintire care-l va lega de fantoma tat\u0103lui s\u0103u, mirosul acesta corporal, putrid.<\/span><\/p>\n<ul>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Maria, \u021bine-\u021bi Po\u0219ta aia \u0219i bag\u0103-\u021bi-o cur. Ne vedem o dat\u0103 pe lun\u0103 s\u0103-\u021bi dau bani, dar nu te mai b\u0103ga \u00een via\u021ba mea.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">S-a-ntors pe c\u0103lc\u00e2ie, f\u0103r\u0103 s\u0103-l salute pe t\u00e2n\u0103rul doctor Nicolescu, care me\u0219terea f\u00e2st\u00e2cit ceva la fermoarul unei valize.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">\u00cen ultima noapte a trebuit s\u0103 \u00eendure discursurile sf\u00e2\u0219iate de bocete ale doamnei Viorica, preocupat\u0103 de viitor.<\/span><\/p>\n<ul>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Mam\u0103, cum a ajuns tata medic aici, \u00een curul lumii? a \u00eentrerupt-o \u00een mijlocul unui asemenea discurs pe preoteasa \u00eendurerat\u0103.<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">\u00ce\u021bi interzic s\u0103 vorbe\u0219ti a\u0219a de locul \u0103sta, unde nu \u021bi-a lipsit nimic! i-a r\u0103spuns imperial cucoana.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">\u00cen noaptea aceea de insomnie s-a \u00eentrebat, mai departe, cum ajunsese doctorul Poenaru, omul pasionat de salvarea celorlal\u021bi, de \u0219tiin\u021b\u0103, dar \u0219i de o stabilitate aticist\u0103 a lumii, s\u0103-\u0219i \u00eempart\u0103 via\u021ba cu femeia asta lipsit\u0103 de spirit. Spre diminea\u021b\u0103 a pl\u00e2ns, pentru prima oar\u0103 dup\u0103 ce \u00eei \u021binuse tat\u0103lui m\u00e2na \u00eentr-a lui. \u0218i-a reamintit discu\u021biile lor contradictorii, \u201ecerturile politice\u201d, dup\u0103 cum \u00eei pl\u0103cea doamnei Viorica s\u0103 rezume \u0219i a sim\u021bit cum i se str\u00e2nge inima. Drumul de \u00eentoarcere spre Bucure\u0219ti a fost parc\u0103 \u00eenv\u0103luit de ce\u021burile unor premoni\u021bii lugubre. Era, a\u0219a cum \u00eel numise doamna Viorica, orfan, \u0219i sim\u021bea starea cea nou\u0103 cu toat\u0103 fiin\u021ba, parc\u0103 se f\u0103cuse mic, un copil care fugise cu trenul de acas\u0103, o cas\u0103 goal\u0103, n\u0103p\u0103dit\u0103 de n\u0103mol, o m\u00e2zg\u0103 puturoas\u0103 care inundase pivni\u021bele, apoi urcase \u00eenspre cercevelele ferestrelor, ap\u0103sase asupra geamurilor p\u00e2n\u0103 acestea cedaser\u0103 f\u0103r\u0103 zgomot, se scursese pe covoare, intrase \u00een mobile, apoi c\u0103ptu\u0219ise pere\u021bii \u0219i inundase podul unde p\u0103rin\u021bii depozitau mobil\u0103 veche \u0219i amintiri din pruncia celor doi copii, a\u0219a cum fac p\u0103rin\u021bii, sper\u00e2nd ridicol s\u0103 p\u0103streze ceva din propria tinere\u021be. Fugea din casa n\u0103p\u0103dit\u0103 de miasme , iar ultimele amintiri se legau de ciorov\u0103iala ideologic\u0103 pe care o purtase cu un tat\u0103 ale c\u0103rui ac\u021biuni contraziceau propria poveste de via\u021b\u0103. \u00cencepuse s\u0103 intuiasc\u0103 faptul c\u0103 p\u0103rin\u021bii cer copiilor o la\u0219itate care s\u0103 le asigure idealizatul trai bun, mediocritatea c\u0103ii de mijloc care lor le repugnase \u00een tinere\u021be.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Trenul se t\u00e2r\u00e2ia prin B\u0103r\u0103gan, c\u00e2mpiile nesf\u00e2r\u0219ite p\u0103reau butaforia unui spectacol de teatru, unindu-se la orizont cu cerul cenu\u0219iu ca un cazan cu le\u0219ie, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd prin fa\u021ba ochilor \u00eei trecea c\u00e2te o halt\u0103 c\u0103r\u0103mizie \u00eencadrat\u0103 de doi copaci scheletici, \u00een care a\u0219teptau, cu co\u0219ni\u021bele al\u0103turi, \u021b\u0103rani famelici, cu obrajii sup\u021bi \u0219i priviri goale. Poate c\u0103 doctorul Poenaru, care \u00eei slujise pe ace\u0219ti oameni, avusese dreptate, poate c\u0103 ac\u021biunile lui ilegale din Bucure\u0219ti nu aveau nici cel mai mic efect benefic asupra vie\u021bilor acestor mor\u021bi vii. \u0218i-a amintit bro\u0219ura lui Caragiale, scris\u0103 la Berlin, <\/span><i><span style=\"font-weight: 400;\">1907 din prim\u0103var\u0103 p\u00e2n\u0103\u2019n toamn\u0103<\/span><\/i><span style=\"font-weight: 400;\">, de durerea care izbucnea ca puroiul din fiecare r\u00e2nd al acelui pamflet care a enervat pe toat\u0103 lumea \u00een \u021bar\u0103, pentru c\u0103 autorul avusese \u00eendr\u0103zneala s\u0103 ne p\u00e2rasc\u0103 Occidentului, acolo unde t\u00e2n\u0103ra na\u021biune era privit\u0103 cu simpatie.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">*<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Borges scrie \u00een Evaristo Carriego c\u0103 orice biografie este \u00eencercarea unui om de a vinde celui de-al doilea vis\u0103rile unui al treilea. Nu e valabil \u00een cazul meu: dat fiind c\u0103 nu m\u0103 adresez nim\u0103nui \u0219i nici nu am f\u0103cut-o vreodat\u0103, ce \u00eencerc eu este s\u0103-mi v\u00e2nd singur visul unei alte vie\u021bi. S-ar putea spun\u0103 c\u0103 sunt asemenea unui vampir, pentru c\u0103 nicio biografie nu-mi ajunge dec\u00e2t temporar, m\u0103 lini\u0219te\u0219te ca un basm pe care mama i-l spune copilului ca s\u0103-l adoarm\u0103, de\u0219i nici imaginea aceasta nu-mi vine dec\u00e2t ca infuzie livresc\u0103, pentru c\u0103 n-am avut niciodat\u0103 mam\u0103 sau tat\u0103. Sunt orfan, a\u0219a cum a devenit Paul pe drumul de \u00eentoarcere de la \u021a\u0103nd\u0103rei, cu ad\u0103ugirea c\u0103 el a avut experien\u021ba copil\u0103riei fericite \u2013 care fericire nu e altceva dec\u00e2t ignoran\u021b\u0103 -, spre deosebire de mine.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Biografia mea \u00eencepe incert \u2013 adesea m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 bietul meu biograf va avea de munc\u0103 nevoie-mare sau, a\u0219a cum fac eu, va suplini \u00eenceputurile vie\u021bii mele cu imagina\u021bie poetic\u0103 \u0219i nisipuri mi\u0219c\u0103toare.\u00a0 Nu \u0219tiu \u00een ce an m-am n\u0103scut, nu mi-am cunoscut niciodat\u0103 p\u0103rin\u021bii, \u00eemi amintesc doar c\u0103 m-am coco\u021bat din Iad, m-am ag\u0103\u021bat cu ghearele de marginea pr\u0103pastiei, mi-am rupt unghiile \u00een r\u0103d\u0103cinile care izbucneau din p\u0103m\u00e2ntul uscat \u0219i m-am tras cu toat\u0103 for\u021ba pe buza gropii, de unde m-au ridicat dou\u0103 m\u00e2ini p\u0103roase ca dou\u0103 labe \u0219i m-au aruncat \u00een spatele unui camion cu prelat\u0103. Atunci am luat parc\u0103 prima gur\u0103 de aer, dup\u0103 ani de zile \u00een care-mi \u021binusem respira\u021bia. \u00cen somn, am parte de incursiuni amare \u00een acei primi ani pe care nu mi-i amintesc: gratii de lemn, fiin\u021be despuiate, fe\u021be murdare, mirosul fetid, un copil asemeni mie care b\u0103l\u0103ng\u0103ne \u00een aer st\u00e2rvul unui \u0219obolan. \u0218i loviturile, frica perpetua, foamea, da, foamea de care n-am sc\u0103pat \u00eenc\u0103, ca-n povestirea cu Jack London cu marinarul naufragiat urm\u0103rit de lup, care dup\u0103 salvare, e prins c\u0103 \u00eendeas\u0103 pesme\u021bi \u00een saltea. Dac\u0103 mi-e fric\u0103 de ceva pe lumea asta, atunci spectrul foametei e cel care m\u0103 \u00eengroze\u0219te cu adev\u0103rat. Povestea mi-am aflat-o, sau mai cur\u00e2nd mi-am \u00eencropit-o din \u0219oaptele bibliotecarului din Alexandria, nea Ciciu (rom\u00e2nizare a italienescului Don Cicio), primul meu tat\u0103 de pripas.\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Am fost unul dintre orfanii lui Ceau\u0219escu, un copil abandonat, un avorton \u00eenfiat de statul comunist care m-a luat precum lupoaica capitolin\u0103 \u0219i m-a crescut, dar cu mai pu\u021bin\u0103 dragoste. \u00cen visele mele recurente, ies t\u00e2r\u00e2\u0219 dintr-o cas\u0103 enorm\u0103, cu tavane foarte \u00eenalte \u0219i cobor \u00een patru labe treptele ce duc dinspre cerdac \u00eenspre curtea \u00eenverzit\u0103, n\u0103p\u0103dit\u0103 de buruieni suntem mai mul\u021bi, am mereu con\u0219tiin\u021ba unor prezen\u021be, to\u021bi mergem \u00een patru labe ne precipit\u0103m spre lumin\u0103 \u0219i ne pr\u0103bu\u0219im pe acele sc\u0103ri de beton, ciobite la muchie. Soarele e orbitor, dup\u0103 \u00eentunericul \u0219i miasmele interiorului, a\u0219a c\u0103 r\u0103m\u00e2nem pr\u0103bu\u0219i\u021bi \u00een iarb\u0103, ca ni\u0219te animale eliberate din captivitate, ne\u0219tiind ce s\u0103 fac\u0103 cu libertatea lor. Numai c\u0103 pentru noi libertatea e iluzorie, pentru c\u0103 ierburi \u00eenalte ascund un gard foarte \u00eenalt, care d\u0103 \u00eenspre p\u00e2rleazul de l\u00e2ng\u0103 sat. Iarba e de un verde crud, e gras\u0103 \u0219i \u00eencepem s\u0103 pa\u0219tem ca ni\u0219te porci, smulg firele cu gura, c\u00e2teodat\u0103 tulpina unei buruieni e prea \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat\u0103 \u0219i-mi taie buzele, dar nu m\u0103 las, pentru c\u0103 mi-e foame. M\u0103 dor f\u0103lcile, pentru c\u0103 \u00een restul timpului le \u021bin \u00eencle\u0219tate, asta \u00eemi amintesc, durerile de maxilar \u0219i scr\u00e2\u0219netul din\u021bilor, ca o piatr\u0103 de ascu\u021bit cu\u021bitul, \u00eencadrat\u0103 armonios \u00een scr\u00e2\u0219netele copiilor din jur.\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">C\u00e2teodat\u0103, de dup\u0103 gard se aud vorbe, se aud murmure, un limbaj diferit de urletele celor mari din cas\u0103, \u0219i \u0219tim c\u0103 acel limbaj \u00eenseamn\u0103 c\u00e2teodat\u0103 m\u00e2ncare, a\u0219a c\u0103 alerg\u0103m de-a bu\u0219ilea, \u0219tiu c\u0103 pot s\u0103 m\u0103 ridic pe picioare \u0219i pe labele din fa\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 ajung mai repede la gard, despart fasciile tufi\u0219ului \u0219i v\u0103d fe\u021be, la \u00een\u0103l\u021bime care-mi vorbesc cu bl\u00e2nde\u021be, de\u0219i chipurile lor exprim\u0103 groaza \u0219i sunt nedumerit, pentru c\u0103 eu nu pot inspira groaz\u0103, eu sunt cel care-o tr\u0103ie\u0219te, m\u0103 prind cu labele din fa\u021b\u0103 de ochiurile din s\u00e2rm\u0103 \u0219i m\u0103 trag p\u00e2n\u0103 reu\u0219esc s\u0103 m\u0103 \u021bin a\u0219a, aproape drept, de\u0219i \u00eemi tremur\u0103 genunchii \u0219i-mi vine s\u0103 vomit, iar o m\u00e2n\u0103 str\u0103in\u0103 \u00eemi strecoar\u0103 cocoloa\u0219e de p\u00e2ine prin gard, iar eu o culeg cu buzele dintre degetele unite \u0219i \u00een treac\u0103t ling acele degete, pe care le \u0219tiu s\u0103rate. M\u0103 ab\u021bin s\u0103 mu\u0219c, de\u0219i intuiesc c\u0103 ceea ce mi-ar intra \u00een gur\u0103 m-ar inunda cu sare \u0219i c\u0103ldur\u0103.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Apoi a venit ridicarea \u00een dou\u0103 picioare. S-a \u00eent\u00e2mplat brusc, f\u0103r\u0103 s\u0103-mi pun \u00een g\u00e2nd, la \u00eenceput m-am aburcat \u021bin\u00e2ndu-m\u0103 de tulpina unui copac, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ajung la o nuc\u0103, dar era prea departe \u0219i chiar atunci, c\u00e2nd eram gata s\u0103 m\u0103-n torc \u00een patru labe, am auzit duduitul unui fruct care izbea p\u0103m\u00e2ntul \u0219i \u0219tiam c\u0103 dac\u0103 nu m\u0103 mi\u0219c repede o s\u0103 mi-o ia altul, a\u0219a c\u0103 am alergat p\u00e2n\u0103 la ea, mi-am \u00eenfipt din\u021bii \u00een coaja amar\u0103 \u0219i supt p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd mi s-a f\u0103cut r\u0103u \u0219i am dat afar\u0103 un \u0219uvoi de fiere. Dar st\u0103team drept, labele-mi deveniser\u0103 picioare \u0219i m\u00e2ini, asta nu-mi putea lua nimeni. M-am uitat \u00een jos, la burta imens\u0103 care-mi pleznea de sub coaste \u0219i am p\u0103\u0219it cu ne\u00eencredere, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd dintr-o dat\u0103, a\u0219a amintesc, ca pe o revela\u021bie f\u0103r\u0103 preg\u0103tire, c\u0103 sunt gol \u0219i m-am ru\u0219inat.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">\u00cen seara aceea, tovar\u0103\u0219a pedagog m-a v\u0103zut st\u00e2nd \u00een picioare \u00een p\u0103tu\u021bul de fier cu z\u0103brele, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-mi contemplu pu\u021bulica, pe care n-o vedeam din cauza bur\u021bii, a\u0219a c\u0103 m-a \u00eembr\u0103cat cu un c\u0103me\u0219oi din p\u00e2nz\u0103 aspr\u0103 \u0219i m-a legat de m\u00e2ni \u0219i de picioare cu tifon, de grilajul patului. M-am chinuit toat\u0103 noaptea, pentru c\u0103 m\u0103 m\u00e2nca pielea. Tot \u00een noaptea aceea am \u00eenceput s\u0103 disting de scr\u00e2\u0219netul din\u021bilor gemetele de foame, dar \u0219i de durere. Cea din urm\u0103 era semnul clar c\u0103 Burtic\u0103 \u00ee\u0219i alesese victima. Burtic\u0103 era bine f\u0103cut, un adolescent deja care p\u0103rea s\u0103 extrag\u0103 din aer substan\u021be magice sau pe care \u00eengrijitoarele \u00eel hr\u0103neau pe ascuns din cine \u0219tie ce motive. Avea g\u00e2tul gros \u0219i pumnii ca ni\u0219te ciocane, cu care-i pl\u0103cea s\u0103 ne bat\u0103. \u00ce\u0219i alegea c\u00e2te-o victim\u0103 \u00een fiecare noapte, pe care-\u0219i exersa loviturile de pumn. Fiecare noapte \u00een care Burtic\u0103 m\u0103 trecea cu vederea era o mic\u0103 victorie \u0219i am \u00eenceput s\u0103-mi imaginez c\u0103 sunt invizibil, c\u0103 pot cu puterea min\u021bii s\u0103 m\u0103 fac nev\u0103zut, ca \u00eentr-un basm de Petre Ispirescu pe care ni-l citise Pedagogul \u00eentr-o sear\u0103. Sunt convins c\u0103 \u00een anii aceia am dob\u00e2ndit puterea de a trece nev\u0103zut sau, mai bine spus, neb\u0103gat \u00een seam\u0103 de ceilal\u021bi. Este cel mai de seam\u0103 talent al unui biograf.<\/span><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Fragmentul de mai jos a fost scris \u00een cadrul reziden\u021bei literare a Festivalului Taifas, un festival de art\u0103 balcanic\u0103. Mi s-a p\u0103rut potrivit s\u0103 \u00eencadrez moarea tat\u0103lui lui Paul Georgescu, admirabilul \u0219i ecranizatul Doctor Poenaru, \u00een aceste \u0219apte zile de scris &#8220;balcanic&#8221;, pentru c\u0103 \u00een scenele care \u00eenso\u021besc expierea \u0219i apoi riturile de trecere se [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":10061,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[84,83],"tags":[],"class_list":["post-10052","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-eseu-2026","category-rezidenta-literara-2026"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10052","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10052"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10052\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10062,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10052\/revisions\/10062"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/10061"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10052"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10052"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/taifasfestival.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10052"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}